DNA destructurează mafia silvică

Directorul Direcţiei Silvice Cluj, Traian Mariş, a fost reţinut, ieri, de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj pentru fapte de corupţie. Mariş este acuzat de luare de mită după ce a luat de la trei pădurari bani pentru a le păstra locurile de muncă.

Procurorii clujeni ai DNA susţin că, în perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, Traian Mariş, în calitate de director al Direcţiei Silvice Cluj, a pretins de la trei pădurari sume cuprinse între 4.000 şi 10.000 euro pentru ca, în schimb, să le asigure păstrarea locurilor de muncă, să le avizeze favorabil controalele dispuse în cantoanele la care lucrează şi să nu le aplice măsuri de sancţionare disciplinară ca urmare a neregulilor constatate de echipele de control. La data de 15 aprilie 2013, Traian Mariş a primit de la doi dintre angajaţi, prin intermediar, suma de 10.000 lei, pentru ca, în schimb, să nu emită nicio dispoziţie de sancţionare a celor doi pentru presupuse nereguli în activitatea lor de pădurari şi pentru a le aviza favorabil raportul asupra unui control programat în cantonul pădurarului care a intermediat primirea banilor, sub formă de mită.

Ieri, Traian Mariş a fost reţinut pentru 24 de ore, urmînd a fi prezentat la Tribunalul Cluj cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Traian Mariş a ajuns în fruntea Direcţiei Silvice Cluj în vara anului trecut. Imediat după preluarea funcţiei, Mariş a dispus înlocuirea pădurarilor pe posturi. Mai precis, pădurarilor li s-au dat în pază păduri din zone mai îndepărtate faţă de cele în carea şi-au desfăşurat activitatea pînă atunci. În acest context, mulţi pădurari au încercat să găsească soluţii pentru a rămîne pe post. Surse silvice susţin că trei pădurari din zona Beliş ar fi oferit în vara anului trecut 500.000 lei celui care le rezolvă să rămînă pe posturi.

Ilegalităţile din zona silvică din judeţul Cluj au intrat în atenţia DNA de cîteva săptămîni, iar în cursul zilei de luni, procurorii l-au luat pe şeful Direcţiei Silvice Cluj chiar de la înmormîntarea unui pădurar din Gilău. Tot atunci au fost duşi la DNA pentru audieri alţi zece pădurari care şi-au însoţit colegul pe ultimul drum. După mai multe ore de audieri, procurorii au dispus reţinerea doar a lui Traian Mariş.

În ultimii ani, pădurile din judeţul Cluj, în special cele din zona Apusenilor, au fost supuse unor defrişări sălbatice prin care responsabili silvici, politicieni şi alţi potentaţi fără scrupule şi fără măsură au făcut zeci de miliarde. Aceste tăieri necontrolate au dus la schimbări climaterice şi au determinat inundaţii în multe zone.

În 2011, din cauza tăierilor ilegale de pădure, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vînătoare (ITRSV) Cluj a declanşat un amplu control în zona Mărişel. Acţiunea, însă, a fost sistată brusc, pe motiv, spuneau oficialii atunci, că doi inspectori silvici din cadrul ITRSV Cluj au fost atacaţi de cîteva zeci de localnici din comuna Mărişel. În perioada cît a durat controlul au fost descoperite grave nereguli, însă nimeni nu a luat nicio măsură. Cazul de la Mărişel a ridicat însă multe semne de întrebare cu privire la modul în care se exploatează pădurile .

Prefectul Gheorghe Vuşcan a anunţat, marţi, că în zona Mărişel s-au tăiat ilegal peste 61.000 de metri cubi de pădure şi că prejudiciul se ridică la circa cinci milioane de euro. El a declarat că Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vînătoare (ITRSV) Cluj a făcut o plîngere penală în acest caz. ’ITRSV Cluj a depus o plîngere penală la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj împotriva persoanelor vinovate de producerea unui prejudiciu de 20 de milioane de lei, aproape cinci milioane de euro, după ce s-au depistat defrişări ilegale pe o suprafaţă de peste două hectare de pădure din zona Mărişel, unde s-a tăiat ilegal o cantitate de 61.491 de metri cubi de masă lemnoasă’, a precizat Gheorghe Vuşcan. El a mai spus că, în urma unor controale, ITRSV Cluj a mai constatat, după defrişarea respectivă, şi un transfer al administrării pădurii de la stat către un ocol privat, în încercarea de a se şterge urmele. Reprezentanţii IRTSV Cluj menţionează că defrişarea celor două hectare s-a făcut începînd cu anul 2007.

C.P.