Dmitri Medvedev nu mai este “moştenitorul tronului”

Utro

Premierul rus, Dmitri Medvedev, a confirmat zvonurile privind inevitabila demisie a guvernului său. Aceasta este doar o chestiune de timp, mai devreme sau mai tîrziu toţi vor fi demişi, a declarat premierul la postul de televiziune NTV. Pe Medvedev personal zvonurile nu-l împiedică să muncească, iar pe membrii echipei sale el îi sfătuieşte “să nu se agite”, ci să lucreze în continuare la îndeplinirea ordinelor lui Putin. Medvedev s-a eschivat de la un răspuns direct la întrebarea privind un al doilea mandat prezidenţial al său.

Medvedev de anul trecut promitea cu încredere să-şi înainteze candidatura pentru viitoarele alegeri prezidenţiale, considera că membrele trupei Pussy Riot trebuie eliberate din închisoare şi îi cataloga drept “tîmpiţi” pe anchetatorii care au venit la 7 dimineaţa cu percheziţia la operatorul Pavel Kostomarov. Actualul Medvedev permite să fie numit “Dimon” în reţelele de socializare, refuză să raţionalizeze precum un jurist şi consideră absolut legale percheziţiile în dosarul “Bolotnaia”.

Schimbarea este evidentă: Mevedev a încetat să se comporte ca un potenţial pretendent la preşedinţia rusă şi se adaptează treptat rolului de funcţionar executiv.

Ambiţiile politice l-au costat scump pe Medvedev: întreg anul trecut echipa sa s-a aflat sub o mare presiune.

Medvedev, în calitate de om de stat experimentat, nu poate să nu înţeleagă ce se întîmplă şi ce rol i-a fost pregătit. Rămîne întrebarea dacă acest lucru figura în înţelegerea încheiată cu Putin în vara lui 2011, cînd se decidea soarta tandemului. Mai degrabă, nu: comportamentul destul de hotărît al lui Medvedev în primele luni după ce s-a mutat la Casa Albă atestă că el nu intenţiona să se tranforme într-o “ciucă a bătăilor”. Acest lucru s-a întîmplat treptat, ca de la sine.

În primul rînd, pentru că în condiţii de inamovibilitate a puterii, acesta este un rol absolut firesc pentru guvern: cineva trebuie să-şi asume răspunderea politică pentru deciziile luate. În al doilea rînd, pentru că intenţia lui Medvedev de a administra independent fluxurile energetice şi de alt gen a stîrnit iritarea acelor oameni ai lui Putin care “stăteau” deja pe aceste fluxuri.

În situaţia creată, premierul nu are prea multe posibilităţi de manevră. El nu mai are potenţialul unui politician independent, deoarece în 2011 a renunţat nu doar la pretenţiile la funcţia de preşedinte, ci şi la sprijinul elitelor care erau dispuse să sprijine aceste pretenţii.