Directorul Direcției Silvice Cluj, Dorel Oros: Nu se poate vorbi de o regresie în cazul gândacului de scoarță din Parcul Natural Apuseni

Directorul Direcției Silvice Cluj, Dorel Oros spune că dacă anul viitor dinamica populaţiilor de gândaci de scoarţă din Parcul Natural Apuseni nu va înregistra un regres, va reprezenta un semnal de alarmă foarte puternic.

Silvicultorul susține că la ora actuală evoluția insectei se află într-o fază de platou și nu se poate vorbi încă de o regresie, precizând că totul depinde de felul în care va evolua vremea. Dorel Oros a explicat că vara aceasta, fiind una secetoasă, a favorizat dezvoltarea populației de ipide, arătând că până în primăvara anului viitor e posibil ca peste 60.000 de metri cubi de arbori să fie afectați.

„Parcului Natural Apuseni” este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a, având o suprafață totală de 75.784 ha. Parcul se întinde pe teritoriile administrative ale județelor Cluj, Alba și Bihor.

În ultimii ani, o suprafață extinsă de pădure de brad și molid s-a uscat din cauza unei insecte cunoscută popular sub numele de ipide-gândaci de scoarţă sau gândaci tipografi.

Ips typographus este un parazit răspândit în Europa, care infectează mai ales pădurile de molid. Insectele măsoară 4,2-5 mm şi trăiesc în formă adultă circa 20 de luni.

Paraziţii zboară în grupuri, se instalează cu sutele într-un copac, îl găuresc şi îşi fac locaş sub scoarţă, unde se înmulţesc, creând un adevărat păienjeniş de galerii în care, apoi, de două ori pe an, femelele depun fiecare între 50 şi 100 de ouă.

Larvele, care se dezvoltă în galerii, rămân în această formă între 20 şi 24 de zile, după care insectele continuă săpăturile începute de „părinţii” lor sau îşi iau zborul, tot în grup, în căutarea unor alţi copaci pe care să-i paraziteze.

Directorul Direcției Silvice Cluj a declarat pentru Făclia că în acest an s-a cerut Consiliului Științific al Parcului Natural Apuseni derogare pentru exploatarea arborilor afectați de ipide, însă acest for a refuzat solicitarea.

„Până la urmă sunt niște directive europene care trebuie respectate. Din punctul meu de vedere eu am încercat și am cerut de mai multe ori Parcului să ne dea derogări în sensul de a putea exploata masa lemnoasă aferentă suprafeței administrate, însă Consiliul Științific nu a aprobat și pur și simplu nu se poate face nimic pentru că intervenția omului nu este posibilă în acest moment. Mă rog ca lucrurile să se rezolve natural pentru că în acest moment nu este permisă intervenția”, a spus Directorul Direcției Silvice Cluj.

El a precizat că în urmă cu câțiva ani au fost derogări pentru a interveni în vederea extragerii arborilor care s-au uscat din cauza ipidelor, însă măsurile nu au fost eficiente. „Acest gândac este foarte agresiv. Atacă arborii și când te uiți la ei par că sunt perfect sănătoși, însă după un an sunt uscați. Noi am extras arborii care erau vizibil afectați, însă este foarte greu să stabilești care este limita maximă a atacului în condițiile în care sunt arbori atacați și nu prezintă simptome că ar fi afectați de acest gândac. Și atunci e o chestiune destul de complicată ca într-o singură intervenție să elimini acest factor. Am crezut în acest an că se vor da derogări și vom intra mai agresiv, în sensul în care vom intra și în zona verde mai mult decât până acum astfel încât printr-o rapiditate de exploatare ar fi fost posibil să avem rezultate mai bune decât în anii precedenți. Din păcate Consiliul Științific al Parcului nu ne-a dat derogarea. Au și dânșii argumentele lor, noi le avem pe ale noastre, însă menirea parcului este de a lăsa natura să evolueze fără intervenția din exterior a omului.

Eu zic că în situația actuală de criză energetică nu știu dacă ne permitem să lăsăm ca 70 de mii de mc de lemn să cadă pradă putregaiului, în loc să fie transformată în peleți sau cherestea unde se mai poate”, a spus Dorel Oros.

Directorul Direcției Silvice Cluj susține că nu poate estima care este suprafața de pădure afectată, însă a precizat că până în primăvara anului viitor vor fi aproximativ 60.000 de mc de arbori uscați.

„Eu apreciez că s-a trecut pe o fază de platou. Nu putem vorbi de o regresie. Se va întreține faza de platou și depinde de cum va fi vremea. Vara aceasta fiind una secetoasă a favorizat dezvoltarea populației”, a spus Oros.

El a menționat că și în alte parcuri naturale din Europa afectate de această insectă s-a mers pe ideea de a nu se interveni și a se lăsa ca natura să se autoregleze, însă în anumite zone rezultatul a fost catastrofal, mergându-se până la dispariția totală a rășinoaselor.

„De aceea, părerea mea personală este de intervenție, însă pentru asta e nevoie de avize”, a punctat Dorel Oros.

Se pare că insecta acționează de mai mulți ani în pădurile din Parcul Natural Apuseni, însă lucrurile s-au agravat după 2017 când în zonă o furtună foarte puternică a pus la pământ foarte mulți arbori.

„Toată treaba a început în toamna anului 2017, când o furtună puternică a pus la pământ foarte mulți arbori. Noi am analizat situația de la început și am convocat Consiliul Științific al Parcului pentru a găsi soluții. Consiliul Științific a decis să se ia măsuri de urgență, chiar dacă este o zonă non intervenție, pentru a stopa pe viitor ca acest fenomen să se extindă. În prima etapă, ocoalele silvice care administrează fondul forestier din zonă ne-au cerut derogare, conform legii, pentru exploatare astfel încât să se prevină atacul de ipide. În acea zonă noi am avizat pentru ocoalele silvice extragerea acelor arbori infestați și a arborilor cu potențial de a fi infestați, tocmai pentru a preveni o astfel explozie în pădure.

Ce s-a întâmplat, ce nu s-a întâmplat, cert este că măsurile au fost luate cu întârziere. Mai mult, se vede că nu au făcut intervenții asupra pădurii. În final au dus și la un deranj asupra pădurii în ceea ce înseamnă pătura de sol de la suprafață și asupra altori arbori sănătoși. Din păcate, prin măsurile luate, în loc ca fenomenul să fie ținut în frâu, s-a amplificat iar ce vedeți astăzi este rezultatul a ce s-a întâmplat atunci”, a explicat recent pentru Făclia Alin Moș, directorul Administraţiei Parcului Natural Apuseni.

Cosmin PURIȘ