Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj

Definirea identităţii culturale a colectivităţii clujene

interlocutor dr. Leonard Horvath, director executiv

Ne reîntîlnim după aproape un an. De la discuţia purtată în cursul lunii noiembrie, 2011, au trecut zile şi luni materializate în tot atîtea activităţi, materializate în acte şi lucrări importante, toate vizînd protejarea patrimoniului cultural naţional şi dezvoltarea elementelor ce definesc identitatea culturală a colectivităţii clujene, materializate în activităţi legate de respectarea legislaţiei în domeniul dreptului de autor, actul de cultură în general, activităţi care ne definesc spiritualitatea.

Dr. Leonard Horvath este un interlocutor plăcut, deschis, o plăcere să stai de vorbă cu un intelectual implicat într-o activitate de mare responsabilitate. Firesc să fie aşa atîta timp cît ai de-a face cu un patrimoniu bogat, ilustrativ şi reprezentativ, din care nu lipsesc instituţii, lăcaşe de cult, monumente, situri arheologice, o muncă atentă de protejare dar şi de punere a lor în valoare, pe baza unor strategii şi politici judicios elaborate.

Ce s-a făcut de la un la altul ? Răspunsurile sînt multe şi bine documentate : “Cea mai mare realizare a noastră a fost terminarea clasificării şi puneriiprimirea de statut de monument istoric pentru aproape 400 de monumente din Cimitirul Central, înţelegînd prin aceasta punerea la punct a tuturor informaţiilor ce ţin de monumente în sine, istoric, sculptori, vechime, relevare topografică în teren, hartă, fişă de monument, în format electronic şi printat. Am finalizat cadastrarea arheologică a municipiului Cluj – Napoca, ştim exact unde există situri arheologice în municipiu, cu alte cuvinte unde se poate şi unde nu se poate construi. Mai departe… Am început salvarea şi clasarea liniei înguste de cale ferată Turda – Vidolm, tot pentru a-i conferi statutul de monument istoric, sînt 40 de km pe raza judeţului nostru, alţi 50 de km pe raza judeţului Alba., 90 de km în total. Am elaborat alături de colegul meu de la Alba, Matei Drîmbărean, un proiect de reabilitare a acestei zone de 90 de km, prin fonduri europene. Anul acesta, în cursul lunii mai, am început clasarea la Uzina Electrică de pe valea Someşului, construită între 1902 şi 1906, de către firma austriacă Ganz. Demersul nostru vizează păstrarea şi conservarea ei în patrimoniul naţional. Sîntem în stadiul final cu tipărirea volumului ‘Obiective de patrimoniu, de cult şi cultură din Cluj – Napoca’, o descriere a bisericilor, a instituţiilor de învăţămînt care sînt şi clădiri istorice şi cu însemnătate istorică, cum este Şcoala ‘Bob’, prima şcoală românească din Cluj. În fine, trebuie să menţionez prezenţa şi implicarea colegilor mei în organizarea şi desfăşurarea concursurilor naţionale de poezie ‘Pavel Dan’ şi ‘Octavian Goga’. Ce va aduce 2013 ? Crearea unei baze de date cu toate monumentale istorice din judeţul Cluj, în care să fie puse la vedere toate avizele emise de Direcţie pentru fiecare clădire în parte, de-a lungul timpului. Clasările sînt foarte importante pentru noi, ele fac obiectul muncii noastre. Gîndim apoi o hartă virtuală cu monumentele din Cimitirul Central, o broşură multilingvă. Nu în ultimul rînd, avem în vedere un Ghid de norme privind bunele practici privind protejarea monumentelor istorice, cum sînt mai ales bisericile din lemn, numai în judeţul Cluj în număr de 80 ! Vom continua controalele privind respectarea avizelor la clădirile monumente istorice şi la comercianţii care se ocupă cu vînzarea bunurilor de patrimoniu, icoane, tablouri, monede,… Revin la 2012. Anul acesta noi am propus Institutului Naţional al Patrimoniului reabilitarea unui număr de 12 monumente, alte trei în plus intrînd şi ele în discuţie. Mă refer la Biserica Calvaria, la Biserica de lemn ‘Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril’ de la Cîlna, la Biserica ‘Sfinţii Ingeri’ din Aşchileul Mic, la Castrul Legiunii a V – a Macedonica de la Turda, la Biserica reformată din Mănăstireni, ca să vă ofer cîteva exemple. Sperăm să primim finanţare pentru menţinerea ţşantierelor şi finalizarea lucrărilor de reabilitare”.

Demostene ŞOFRON

Biserica Ortodoxă din Deal

Pe strada Bisericii Ortodoxe, la numărul 12 – pe fosta Uliţă a Bisericii Greceşti – se află Biserica ortodoxă ‘Sfînta Treime’. Construită în stil baroc, între anii 1795 – 1796, lăcaşul de cult este prima biserică ortodoxă ridicată în Cluj.

Situat pe dealul Hazsongard, în incinta unui vechi cimitir ortodox, edificiul este cunoscut şi sub numele de ‘Biserica Ortodoxă din Deal’.

Biserica a fost construită ca urmare firească a ‘Edictelor iozefine de toleranţă religioasă’. Prin aceste reglementări, Împăratul Iosif al II – lea a recunoscut dreptul de funcţionare nestingherită a cultelor protestante, creştin – ortodoxe şi mozaice din imperiu. Ele au venit în completarea prevederilor Edictului de la Turda, emis de Dieta Transilvaniei, în 1568, prin care s-a proclamat liberatea de conştiinţă şi toleranţa religioasă pentru cetăţenii principatului. La doi ani după Edictele Iozefine, în anul 1783, Iosif al II-lea a înfiinţat o episcopie greco – ortodoxă la Sibiu, aceasta fiind precursoarea actualei Mitropolii Ortodoxe a Ardealului.

Primul efect al Edictelor iozefine s-a metarilizat în sporirea comunităţii ortodoxe. O nouă cerere adresată de către comunitatea ortodoxă direct cancelariei Aulice de la Viena – prin care se solicita aprobarea construirii unui edificiu de cult în afara zidurilor oraşului – a primit aviz favorabil la data de 14 februarie, 1780. Urmarea a acestei decizii, negustorii ortodocşi au achiziţionat un teren pentru viitorul lăcaş de cult, chiar în apropierea zidului de apărare al cetăţii Clujului. În cpnformitate cu cercetările întreprinse, de autorităţile locale, la cererea Guvernului, ortodocşii români erau în număr de 129 de persoane şi dispuneau de 2000 de florini pentru ridicarea bisericii.

Edificiul a fost construit din piatră şi cărămidă. De asemenea, pentru pardosirea interiorului s-a utilizat tot piatra, sub formă de dale. Iconostasul din lemn de tei, pictat ci icoane Mîntuitorului, a fost realizat în 1796 şi este opera lemnarului Constantin Zugravu din Braşov, a cărui semnătură se poate vedea şi astăzi pe icoană. Biserica a fost construită întgr-un an de zile, între 1795 – 1796, iar prima liturghie, oficiată de către preotul Ilie Fule s-a desfăşurat cu ocazia Crăciunului din anul 1796. Timp de 136 de ani, pînă în 1932, Biserica Ortodoxă din Deal a fost singura biserică ortodoxă din Cluj. Ea a avut şi calitatea de Catedrală între anii 1921 – 1932, fiind sediul Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

Leonard Horvath

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.