Dincolo de porţile ferecate – „Castelul Prinţului Barbă-Albastră”

Filarmonica de Stat „Transilvania” vă invită vineri, 17 februarie 2017, ora 19, la concertul simfonic dirijat de Noam Zur. Concertul o va avea ca invitată pe mezzosoprana Rinat Shaham care, alături de János Szilágyi (bas), Bogdán Zsolt (recitator) şi orchestra Filarmonicii, vor interpreta singura operă scrisă de Béla Bartók – „Castelul Prinţului Barbă-Albastră”. Dintre invitaţii serii de vineri fac parte şi flautistul János Bálint şi harpistul Ioan Ivan Roncea, pentru interpretarea Concertului pentru flaut şi harpă de Mozart.

Castelul Prinţului Barbă-Albastră se bazează pe basmul Barbă-Albastră al lui Charles Perrault. Cele două personaje, Barbă-Albastră şi soţia sa, Judit, sunt locuitorii unui castel întunecat, fără ferestre, doar cu imense uşi închise, pe care Judit începe să le deschidă, pecetluindu-şi, în cele din urmă, destinul. Puternicul simbolism al acestei opere opune, pe de o parte, scriitura muzicală cu ecouri folclorice pentru Barbă-Albastră, celei de esenţă romantică pentru Judith, pe de alta. Singurul moment în care cei doi cântă împreună se întâlneşte, pentru foarte scurt timp, doar la final, orice punte între cei doi soţi fiind astfel absentă. Lumină, întuneric, iubire, tragism, adevăr şi nefe ricire.

Născut în 1981, Noam Zur s-a remarcat ca unul dintre cei mai talentaţi tineri dirijori ai Israelului. A studiat la Academia de Muzică din Tel-Aviv şi a participat la cursuri de măiestrie, la seminarii susţinute de dirijori şi profesori ca Zubin Mehta, Jorma Panula, Ilya Musin şi Neeme Järvi, iar din 2003 a participat la forumul de dirijat organizat de Deutscher Musikrat din Germania.

În 2006, Pierre Boulez l-a ales drept asistentul său şi, în egală măsură, consultantul şi dirijorul Festivalului din Lucerna. Tânărul dirijor a colaborat astfel cu Boulez pentru a pune în scenă lucrări contemporane de Béla Bartók, György Ligeti, György Kurtág, Hans Werner Henze, Karlheinz Stockhausen, dar şi lucrări special compuse pentru acest festival.

Între anii 2005 şi 2007, Noam Zur a fost dirijor permanent şi director muzical la Orchestra Filarmonicii şi Operei din Heidelberg. Între 2008-2010 a fost dirijor principal la Teatrul Aalto din Essen, unde a susţinut nenumărate producţii, atât de opere baroce, clasice şi romantice, cât şi de opere contemporane

Pe lângă intensa activitate în această arie, Noam Zur a dirijat, printre altele, Orchestra Filarmonicii din Israel, Orchestra Radio din Ierusalim, Orchestra de Cameră din Israel, Kammerphilharmonie Frankfurt, Filarmonica din Belgrad, Opera din Israel, Operele Naţionale din Iaşi şi Bucureşti, Israel Camerata, Thüringer Symphoniker, Netania-Kibbutz Chamber Orchestra, Musikcollegium Winterthur sau Wiener Volksoper. Tânărul dirijor cultivă o relaţie specială cu Orchestra Filarmonicii din Johannesburg, unde este invitat constant, de la debutul său din anul 2004.

Până în anul 2015 Noam Zur a fost dirijorul principal al Kammerphilharmonie Frankfurt, iar din iulie 2015 a devenit directorul artistic al Festivalului de Operă „Tino Pattieri” din Dubrovnik.

János Bálint s-a născut în Ungaria, în 1961. A absolvit Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta, studiind apoi cu András Adorján. Este câştigător al mai multor competiţii internaţionale (Ancona, Leipzig, Markneukirchen). Între 1981-1991, a fost solist la Orchestra Simfonică Radio din Ungaria.

A activat ca profesor invitat la Academia „Respighi” din Roma, a fost profesor de flaut la Colegiul de Muzică „Franz Liszt” din Szeged, la Academia Musicale din Rovigo, Italia. În prezent, este profesor de flaut la Academia Musicale din Imola, la Musikhochschule din Detmold, Germania, şi flautist solo la Orchestra Filarmonicii Naţionale din Ungaria. În paralel cu activitatea sa solistică, János Bálint îşi dezvoltă şi o foarte activă carieră pedagogică, prin cursurile anuale de măiestrie din Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, SUA, Franţa, Serbia şi Muntenegru, Polonia, România, Germania, din cadrul unor instituţii ca Academia „Sibelius” din Helsinki, Musikhochschule din Viena, Trinity College din Londra sau în Festivalul „Allegro Vivo” din Austria, Festivalul „Spectrum 87” din Luxemburg, Festivalul „Suver Art” din Italia. A înregistrat peste 20 de compact discuri cu Hungaroton, Capriccio şi Naxos.

Ion Ivan-Roncea este solist al Filarmonicii „George Enescu”, profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, doctor în muzică şi membru al Asociaţiei Internaţionale a Harpiştilor şi al Congresului Mondial de Harpă (din al cărui Directorat a făcut parte între anii 1985-1990). A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, Premiul „Lily Laskine” (SUA), Premiul I al Concursului Internaţional de Harpă din Israel.

A efectuat turnee în Austria, Germania, Franţa, Anglia, Belgia, Olanda, Danemarca, Spania, Italia, Grecia, Bulgaria, Turcia, Israel, Rusia, Polonia, Ungaria, Cehia, Ţara Galilor, Serbia, Slovacia, China, SUA, Elveţia, Suedia, Japonia, Croaţia, cântând cu Filarmonicile din Viena, Dresda, Liege, Salonic, Atena, Ierusalim, Maastricht, Ostrawa, „George Enescu”, cu Orchestrele Radio din Bucureşti, Frankfurt, Praga, BBC Cardiff, precum şi cu Ansamblurile „Collegium Musicum”, „Europa Symphony”, „Budapest Strings”, „Paul Kuentz”, Orchestra Franceză de Flaute. A colaborat cu dirijori de mare prestigiu, ca Sergiu Celibidache, Seiji Ozawa, Sir Neville Marriner, Ghenadi Rodjetsvensky, Horst Stein, Sir Charles Groves, Michel Plasson, Ion Marin, Christian Badea, Erich Bergel, Horia Andreescu, Gheorghe Costin, Tiberiu Soare şi cu soliştii Wolfgang Schulz, Pierre-Yves Artaud, János Bálint, Toke Lund-Christiansen, Martin Haselbock, Kaspar Zehnder, Gavril Costea, Virgil Frâncu, Ion Bogdan ?tefănescu, Aurelian Octav Popa, Dan Grigore, Liviu Prunaru, Ştefan Ruha, Marin Cazacu, Alexandra Guţu, Gheorghe Crăsnaru, Johnny Răducanu.

Repertoriul lui Ion Ivan-Roncea cuprinde lucrări clasice şi contemporane pentru harpă, transcripţii, piese pop, jazz, latino şi opusuri camerale şi orchestrale. Este director fondator al Festivalului de Harpă din Bucureşti, fiind organizatorul primului Festival şi al primei Expoziţii de harpă din România, şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Harpiştilor din România.

Mezzosoprana Rinat Shaham a fost aplaudată pe cele mai mari scene de concert şi în cele mai prestigioase teatre de operă din lume. Recunoscută internaţional drept una dintre cele mai valoroase interpretete ale lui Carmen din opera omonimă de Bizet, Rinat Shaham şi-a făcut debutul în acest rol în 2004, la Festivalul din Glyndenbourne. De atunci, a dus povestea celebrei ţigănci pe scenele din Viena, Roma, Berlin, München, Hamburg, Stuttgart, Köln, Baden Baden, Lisabona, Toronto, Vancouver, Montréal, Tel Aviv, Hong Kong, Sydney, Săo Paulo, Budapesta, Sydney, Varşovia, Atena, la Teatrul Bolshoi şi în Statele Unite (Pittsburgh, Palm Beach).

Printre angajamentele recente regăsim rolurile Preziosilla din Forţa destinului la Opera Naţională Engleză, Donna Elvira din Don Giovanni la Opera din Angers-Nantes şi Opera „La Monnaie” din Bruxelles, Stabat Mater de Rossini la Dresda, Simfonia a IX-a de Beethoven cu Orchestra Simfonică din Seattle (dirijor Ludovic Morlot), Les nuits d’été de Berlioz la Stuttgart (dirijor Dan Ettinger), dar şi o Gală de Anul Nou la New York, în compania dirijorului Christian Thielemann, a pianistului Lang Lang şi a orchestrei Staatskapelle din Dresda.

În luna martie a acestui an, Rinat Shaham se va afla pe scena Filarmonicii din Berlin, unde va interpreta, sub bagheta lui Sir Simon Rattle, rolul lui Judith din Castelul lui Barbă-Albastră.

Născută în Haifa, Rinat Shaham şi-a finalizat studiile muzicale în Statele Unite şi la Curtis Institute of Music. A debutat cu rolul Zerlinei din Don Giovanni, la Opera din Philadelphia, iar apoi la New York şi Pittsburgh. În Europa, a debutat la Festivalul din Aix-en-Provence, în rolul lui Dido din opera Dido şi Aeneas de Purcell. A cântat apoi rolul titular din Cendrillon de Massenet la Bruxelles, Mélisande din Pelléas şi Mélisande de Debussy la Berlin şi Rosina din Bărbierul din Sevilla la Tokyo şi Teatrul „La Fenice” din Veneţia. A interpretat rolul lui Blanche din Dialogues des Carmélites de Poulenc la New York şi Charlotte din Werther la Philadelphia. La Paris, a debutat la Théâtre des Champs-Elysées cu rolul Dorabellei din Cosí fan tutte, pe care l-a cântat apoi şi la Festivalul din Glyndenbourne.

Rinat Shaham este apreciată şi pentru intepretarea lucrărilor vocal-simfonice şi colaborările cu dirijori eminenţi ca Simon Rattle, André Previn, Christoph Eschenbach, Leonard Slatkin, William Christie şi David Robertson.

Unul dintre cei mai importanţi actori români, Bogdán Zsolt, s-a născut la Miercurea Ciuc şi a urmat Facultatea de Teatru din Târgu-Mureş. Imediat după absolvire, în 1994, a devenit membru al trupei Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca, unde a interpretat roluri memorabile ca Ingmar Bergman în Strigăte şi şoapte, Jörgen Tesman în Hedda Gabler, doctorul Mihail Astrov în Unchiul Vanea (toate în regia lui Andrei Şerban), Jean în Domnişoara Julie, Tatăl Ubu în Ubu rege, Pomet Trpeza în Dundo Maroje şi multe altele. Cu nenumărate nominalizări la premiile româneşti pentru teatru, în 2004 şi 2011 a fost distins cu Premiul Uniter pentru cel mai bun actor în rol principal, pentru rolul Faust tânăr din spectacolul Tragica istorie a doctorului Faust de Christopher Marlowe, respectiv pentru rolul Ingmar Bergman din Strigăte şi şoapte.

Bogdán Zsolt poate fi văzut şi în filme ca Superman, Spiderman sau Batman (regia Tudor Giurgiu, 2011), Aglaja – De ce fierbe copilul în mămăligă (regia Kriszta Deák, 2010), Dallas Pashamende (regia Robert Adrian Pejo, 2005), pentru care a primit Premiul „Golden Benjamin” la Festivalul Internaţional de Film din Pécs şi Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal la Festivalul Internaţional de Film din Aubagne.