Din dorinţa de a-i ajuta să „vadă” pe cei ce nu văd…

Despre Asociaţia „Pontes” Cluj-Napoca, al cărei director executiv este Florentin Rădulescu, s-a scris prea puţin, deşi aceasta există începând cu anul 2006.

Scopul declarat al asociaţiei este de a promova şi totodată contribui la ajutorarea persoanelor cu dizabilităţi vizuale, şi, de asemenea, de a informa şi forma opinia publică în legătură cu problemele acestor persoane. Aşa a luat naştere proiectul „Paşaport de succes pentru copii şi tineri cu deficienţe de vedere”, desfăşurat de Asociaţia „Pontes” în parteneriat cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală Cluj-Napoca şi cu Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, filiala Cluj. Proiect al cărei coordonator este Ana Căşvean. Scopul proiectului este reducerea inegalităţilor şi excluziunii sociale a copiilor şi tinerilor cu deficienţe de vedere, urmărindu-se în această direcţie implicarea participativă a actorilor sociali publici şi privaţi. Nu oricum, ci pe termen lung.

În mod şi mai concret, proiectul urmăreşte dezvoltarea unei reţele de 22 de specialişti în problematica persoanelor cu deficienţe de vedere, pentru a pune bazele unui plan menit a diminua fenomenul de discriminare, cel puţin la nivelul judeţului Cluj. A şi fost lansată o campanie de informare şi conştientizare cu privire la fenomenul discriminării persoanelor cu deficienţe de vedere, sub conceptul „Ascultă Oraşul NeVăzut”. Reţeaua „Oraşul NeVăzut” numără 22 de parteneri, între care Asociaţia „Pontes”, Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi România Filiala Cluj, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj (Biroul de Aanaliză şi Prevenire a Criminalităţii), Fundaţia „Estuar”, Asociaţia „Distonia”, Casa de Cultură a Studenţilor, Asociaţia Femeilor Ortodoxe, Spitalul Clinic de Oftalmologie Cluj, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.

Membri reţelei „Oraşul NeVăzut”, în frunte cu expertul acesteia, Marian Pădure, în tentativa de a identifica problemele întâmpinate de persoanele cu deficienţă de vedere, au descoperit numeroase obstacole care limitează participarea activă a acestor persoane la viaţa oraşului. Dintre aceste probleme amintim doar câteva: lipsa semafoarelor sonore, a hărţilor audio, a sistemelor audio în lifturi, a unor ghiduri în supermarket-uri, a marcajelor tactile pe trotuare etc.

Asociaţia Pontes, Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală şi Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România (ASCOR), dar şi alţi parteneri, în special membri ai reţelei „Oraşul NeVăzut”, au desfăşurat activităţi în cadrul proiectului deja amintit, „Paşaport de succes pentru copii şi tineri cu deficienţe de vedere”. Activităţile au constat în training-uri, orientare vocaţională privind accesul pe piaţa muncii, acţiuni de socializare, de consiliere psihologică şi asistenţă socială. Dintre aceste activităţi amintim campania „30 de secunde pentru bastonul alb”, „Bicicleta în tandem” (recent a avut loc un astfel de experiment pe traseul Cluj-Napoca – Făget – Cluj-Napoca, în cadrul căruia o persoană fără probleme oftalmologice a pedalat cot la cot cu o persoană cu deficienţe de vedere) şi „Cină pe întuneric”. La o astfel de cină am avut privilegiul să particip şi trebuie să recunosc că este un experiment pe cât de curajos, pe atât de inedit, dar cu… priză la public. În cadrul acestui experiment, persoanele care nu prezintă deficienţe de vedere sunt angrenate, timp de aproximativ o oră, într-o activitate pe care o desfăşurăm zilnic, servirea cinei. Totul se desfăşoară într-o încăpere fără ferestre şi lipistă de lumină, pentru a simula pierderea totală a vederii. Participanţii, ghidaţi în cadrul experimentului de persoane total sau parţial nevăzătoare, sunt puşi în situaţia de a servi masa fără să vadă nimic. Prin astfel de acţiuni se urmăreşte sensibilizarea persoanelor care nu au probleme de vedere asupra modului de viaţă cotidiană a unei persoane cu dizabilitate vizuală.

Cristian FOCŞANU