Dezvelirea bustului compozitorului clujean Nicolae BRETAN

Pe aleea centrală din Parcul ‘’Simion Bărnuţiu’’ a avut loc, ieri, în prezenţa autorităţilor locale, dezvelirea bustului compozitorului clujean Nicolae Bretan (1887-1968), operă a sculptorului Ana Rus. Bustul compozitorului a fost donat municipalităţii de d-na Judit Bretan Le Bovit.

Primarul Emil Boc a arătat că Nicoale Bretan a fost un om care prin muzica pe care a compus-o şi  prin activitatea sa a întruchipat încă de atunci spiritul Clujului multicultural. ,,În ciuda faptului că în timpul vieţii sale lumea a trecut prin schimbări majore, două războaie mondiale, instalarea comunismului, Nicolae Bretan a crezut în valorile democraţiei, a fost un om al universului european şi a lăsat moştenire bijuterii artistice, opere de referinţă naţională şi internaţională. Opera “Horea” în care actor este chiar poporul român a fost transmisă de peste 200 de posturi radio şi TV. Într-adevăr, cunoaştem prea puţin aceste lucruri, însă prin evenimente precum cel de astăzi comunitatea noastră arată că îşi preţuieşte valorile, le omagiază şi le oferă respectul pe care îl merită, încadrandu-se în ceea ce urmărim să devenim, Capitală Culturală Europeană’’, a spus primarul Boc. Cu ocazia dezvelirii bustului a fost prezentată şi cartea fiicei compozitorului, intitulată Uraganul (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2013). Memoriile d-nei Judit Bretan Le Bovit evocă personalitatea lui Nicolae Bretan şi Clujul natal, dar şi eforturile făcute de autoare pentru a impune în conştiinţa publică creaţia unui compozitor prea puţin cunoscut în propria-i ţară.

Nicolae Bretan (25 martie 1887, Năsăud – 1 decembrie 1968, Cluj-Napoca) a studiat la Conservatorul ‘’Gh. Dima’’ din Cluj (1906-1908), la Academia de Muzică din Viena (1909) şi la Magyar Kiraly Zeneakademia din Budapesta (1912), fiind şi licenţiat al Facultăţii de Filologie din Cluj (1916). A fost regizor la Opera Maghiară şi director al Operei Române din Cluj, după revenirea acesteia din refugiul de la Timişoara. Între altele, s-a afirmat şi ca prim-bariton al Operei din Bratislava. A compus peste 200 de lieduri pe versuri ale unor poeţi români, maghiari şi germani, precum şi operele Luceafărul, Golem, Arald, Horia (cîntate şi la Cluj) sau Eroii de la Rovine, precum şi lucrări religioase şi un Requiem pentru voce solo (sau cor) şi orgă. A elaborat şi studiul Romantismul în muzică (vol. I-II, 1962).