“Dezburghezirea” Ciprului a lovit în ruşi

Utro

Declaraţia emoţională a premierului rus Dmitri Medvedev, conform căreia în Cipru are loc un “jaf al jafurilor”, a sunat la fel de ciudat precum recenta sa propunere de a crea o zonă offshore în Extremul Orient rus. Este greu de spus ce a vrut să zică Medvedev prin “jafuri”, ţinînd cont că pe insula cipriotă se află mijloace şi active ale unui număr imens de companii şi cetăţeni ruşi, precum şi ale unor structuri ale statului rus. Însă, este deja foarte clar că, în contextul ultimei decizii a autorităţilor cipriote şi a UE, pierderi imense vor avea de suferit şi unii, şi alţii.

Troica de creditori internaţionali a aprobat un plan în conformitate cu care trebuie să fie desfiinţată unua dintre cele mai problematice bănci ale ţării – Cyprus Popular Bank (Laiki). Conform acestei decizii, autorităţile cipriote intenţionează să primească 4,2 miliarde de euro, ceea ce acoperă o bună parte din actualele necesităţi. Totodată, titularii unor depozite mai mari de 100.000 de euro vor pierde, potrivit unor date estimative, pînă la 40% din bani, iar în cazul unor depozite neasigurate – 60%. În conformitate cu planul de restructurare, aşa-zisele “active bune” ale Laiki vor fi transferate la o altă mare bancă cipriotă, Bank of Cyprus.

Este semnificativ faptul că Laiki este una dintre băncile preferate ale ruşilor, fapt care se explică prin cerinţele destul de “democratice” în ceea ce priveşte datele despre clienţi şi lovind tocmai în acest capital, autorităţile cipriote i-au făcut un deserviciu părţii ruse, de la care pînă în ultimul moment au cerut ajutor.

Ruşilor le revin circa o treime dintre toate depozitele din băncile cipriote, ceea ce reprezintă în jur de 22 miliarde de lire sterline şi depăşeşte Produsul Intern Brut (PIB) al Ciprului.

Între timp, pierderea unei părţi importante din aceste depozite nu este cîtuşi de puţin tot ce ar putea pierde Rusia în timpul demaratei operaţiuni de salvare a Ciprului. Interesul ridicat al Moscovei pentru Cipru are şi un caracter strategic. Este vorba atît de importantele zăcăminte de gaz descoperite în apele teritoriale ale Ciprului, cît şi de posibilitatea transferării în Cipru a bazei militar-maritime ruseşti din portul sirian Tartus, în cazul prăbuşirii regimului lui Bashar al-Assad.

Ciprul are o importanţă colosală pentru Moscova, însă interesul rusesc pentru statul insular are mai degrabă un caracter financiar, decît strategic.

Companiile ruse din domeniul energiei au mai încercat să obţină acces spre gazul din Cipru, însă deocamdată fără succes şi nu se ştie dacă ele vor relua tentativa. În ceea ce priveşte dislocarea bazei militar-maritime ruseşti în Cipru, această idee pare să ţină de domeniul fantasticului. Cipru este membră a UE şi este greu de crezut că Bruxellesul va aproba apariţia de militari ruşi pe teritoriul european, mai ales după ce în economia Ciprului vor fi pompate credite europene în valoare de 10 milioane de euro.

În ceea ce priveşte agitaţia autorităţilor ruse în jurul problemei cipriote, aceasta se explică doar prin problema banilor pierduţi în Cipru de companii şi persoane private ruse, probabil destul de apropiate de puterea rusă.

De altfel, în perspectivă pe termen mediu, Ciprul ar putea deveni pentru Rusia – şi nu doar pentru ea – sursa altor pericole, mult mai serioase. Este vorba despre o nouă zdruncinare a economiei şi aşa destul de şubrede a Europei, de a cărei stare depinde şi bunăstarea economiei ruse.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.