Dezbatere cu tema “Premiul Saharov al Parlamentului European şi apărarea drepturilor omului

Studenţi, cadre didactice, reprezentanţi ai mass media şi ai societăţii civile vor discuta, la Cluj-Napoca, despre promovarea valorilor democraţiei, libertatea de gîndire şi a presei, la dezbaterea cu tema “Premiul Saharov al Parlamentului European şi apărarea drepturilor omului”, care se va desfăşura joi, 6 decembrie, între orele 10:30 – 14:00, în sala Jean Monnet a Facultăţii de Studii Europene (str. Emmanuel de Martonne nr. 1, et. 1).

Evenimentul este organizat de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, în parteneriat cu Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB).

La dezbatere sînt invitaţi prodecanul Facultăţii de Studii Europene a UBB, lect. univ. dr. Liviu Ţîrău, directorul executiv al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, Diana-Olivia Hatneanu, jurnalistul Cristian Ivăneş, redactor la Radio Cluj, şi preşedintele Asociaţiei Profesioniştilor din Presa Cluj, Adrian Popa.

Premiul Saharov pentru libertatea de gîndire, care poartă numele fizicianului şi disidentului rus Andrei Saharov, a fost instituit în decembrie 1988, de către Parlamentul European. Distincţia este acordată în fiecare an personalităţilor sau organizaţiilor care şi-au dedicat viaţa apărării drepturilor omului şi libertăţii de gîndire. Selecţia candidaţilor este făcută de Comisia pentru Afaceri Externe şi de Comisia de Dezvoltare din cadrul Parlamentului European.

Primul Premiu Saharov a fost conferit lui Nelson Mandela – unul din principalii activişti împotriva apartheid-ului, condamnat pe viaţa în 1964 şi eliberat, după 27 de ani de închisoare, în 1990 – şi scriitorului şi disidentului rus Anatoli Marchenko (1938-1986), decedat în urma protestului prin greva foamei, după 13 ani de detenţie, în închisoarea Chistopol.

Andrei Saharov (1921 -1989), laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a militat pentru limitarea testării armelor nucleare în atmosfera terestră şi la suprafaţa solului. În anul 1968 a publicat lucrarea “Consideraţii asupra progresului, coexistenţei paşnice şi libertăţii intelectuale”, fiind imediat înlăturat din colectivul de cercetători din care făcea parte. A protestat împotriva trimiterii tancurilor sovietice la Praga, în august 1968, şi a invaziei sovietice din Afganistan, din 1980. Saharov a fost exilat, din dispoziţia liderului de partid Leonid Brejnev, la Nijni Novgorod, unde a declarat, de mai multe ori, greva foamei. A fost eliberat în decembrie 1986, după preluarea conducerii de stat de către Mihail Gorbaciov.