Despotismul iluminat revine în Europa

ABC

Desemnarea lui Monti şi Papademos ca prim-miniştri ai Italiei şi Greciei suscită o dezbatere privind legitimitatea încredinţării crizei unor tehnocraţi care nu au fost aleşi la urne. Lucas Papademos a primit votul de încredere al Parlamentului şi se declară “optimist”, în timp ce Mario Monti, noul premier al Italiei, este un economist prestigios cu experienţă de comisar european, capabil şi nepartizan. Teoretic, ambii sînt buni căpitani pentru a conduce nava în aceste perioade de turbulenţe care au provocat o criză gravă a datoriei. Titlurile şi doctoratele nu le lipsesc, dar niciunul nu a fost ales la urne. Vor cere sacrificii mari cetăţenilor, fără să fi fost aleşi de ei.

Este o reîntoarcere a Europei la noul despotism iluminat, care a suscitat o amplă dezbatere asupra legitimităţii. Potrivit analistului politic Ignacio Molina, nu este vorba de o subordonare a democraţiei sau a politicii în faţa a doi specialişti iluştri, ci de faptul că “în mod tacit, politicienii au decis să-i lase în faţă pe tehnocraţi în mod excepţional”. Este vorba de “o manevră politică pentru a reduce din puterea pieţelor”. De “o soluţie flexibilă cu susţinere parlamentară”. De aceeaşi părere este şi analistul Giovanni Grevi, potrivit căruia “tehnocraţii sînt un recurs excepţional pentru vremuri excepţionale”, iar “principala diferenţă nu este între politicieni şi tehnocraţi, ci între politici responsabile şi iresponsabile”.

În schimb, politologul economist Guy Sorman consideră că “demisia clasei politice în Grecia şi Italia este simptomul unei grave ameninţări asupra economiilor şi democraţiei noastre”. Şi că, pînă la urmă, “tehnocraţii nu vor rezolva nimic, pentru că nu au o baghetă magică cu care să facă să dispară datoria”. Ascensiunea tehnocraţilor este rezultatul unui eşec. Problema este acum ieşirea din prăpastie. Legitimitatea tehnocratului va fi măsurată în eficienţă; legitimitatea lui va fi dată de fapte. Dacă situaţia se va ameliora în aceste vremuri excepţionale, legitimitatea lui va fi întărită. Despotismul iluminat face demult parte din viaţa noastră: BCE, Comisia Europeană sau FMI sînt instituţiile care conduc mai mult decît multe ministere naţionale. Întreaga construcţie europeană poartă o inconfundabilă pecete de iluminism de secol XVIII. Cu ceea ce sînt practic de acord majoritatea analiştilor este că soluţia crizei este “mai multă Europa”. O Uniune Monetară nu poate însă funcţiona fără o Uniune Economică. Pe viitor va trebui creat un minister european al economiei şi un guvern economic, similar unui Minister de Finanţe European; cu o politică fiscală comună şi supraveghere la scara continentului a bugetelor naţionale pentru a evita viitoare derapaje.

Nu există o ieşire fără o soluţie comună. Este nevoie însă de o suveranitate împărţită. Actualele instituţii europene au nevoie de o mai mare bază socială şi de legitimitate democratică pentru a acţiona cu autoritate. Cînd va exista un guvern economic va trebui să se intre în anumite dezbateri care acum sînt tabu: alegerea preşedintelui Comisiei Europene şi a Consiliului European la urne, în alegeri europene; organizarea de referendumuri paneuropene care să înlocuiască actualele consultări naţionale în chestiuni legate de Uniune.

Deşi la originile ei se află despotismul iluminat, nu va fi posibilă o Uniune Economică fără baze populare. Problema este dacă putem ajunge pînă acolo. Ori ajungem cît mai repede la un angajament pentru a ieşi din abis, ori ne întoarcem la vremurile tulburi ale naţionalismelor antebelice. Actuala criză este un teren fertil pentru naţionaliştii care vor să pună capăt euro. Partidul Libertăţii din Olanda, condus de populistul Geert Wilders, cere deja un referendum pentru ieşirea din euro şi revenirea la gulden. Iar populiştii din Finlanda şi Austria cîştigă voturi opunîndu-se salvării Greciei şi altor ţări aflate în impas. Argumentul că cetăţenii muncitori din nord nu trebuie să-i plătească pe chiulangii din sud are mulţi simpatizanţi. Al lor ar putea fi viitorul, dacă nu se găseşte o soluţie în cinci săptămîni.