Descoperire „unicat” făcută de arheologii clujeni la castrul roman de la Sutor

Arheologii Institutului Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca au reușit să scoată în evidență structura porții de nord a castrului roman de la Sutor-Sălaj și cele două turnuri etajate care apărau și asigurau accesul în interiorul garnizoanei militare din această direcție. Descoperirile au fost făcute în cadrul săpăturilor efectuate în perioada 15-23 septembrie 2023 de o echipă de specialiști coordonată de către dr. habil. Sorin Cociș și Dr. Vlad-Andrei Lăzărescu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca.

Specialiștii în perioada romană spun că descoperirile realizate sunt de o calitate excepțională și cer sprijinul autorităților locale și naționale pentru salvarea și punerea în valoare a patrimoniului național imobil documentat în cadrul sitului de la Sutor.

„Cu toate că primele informații relevante cu privire la acest sit au fost colectate de către K. Torma încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX, amplasamentul exact al castrului de aici a rămas învăluit în mister până spre finalul anilor 1960, moment în care, câteva monumente votive au fost recuperate din arealul presupus al sitului. Cercetările arheologice sistematice au început abia în anul 2001 și au continuat de atunci, cu câteva întreruperi până astăzi. Această realitate face ca situl de la Sutor să reprezinte un caz singular al unui castru roman descoperit și cercetat într-o epocă în care arheologia se constituie într-o disciplină matură ce utilizează cu succes metode variate de explorare și documentare pentru a extrage maximum de informații relevante privind patrimoniul național imobil. Un asemenea exemplu de bune practici a fost utilizarea cu succes aici a metodelor geofizice de investigare non- invazivă care au relevat pe lângă dimensiunile și structura internă a castrului de piatră de aici și prezența unui prim castru mai mic din lemn, ce ar fi rămas altfel dacă nu necunoscut în orice caz extrem de dificil de intuit și documentat”, explică arheologii.

Situl de la Sutor este binecunoscut mediului de specialitate și nu numai ca urmare a cercetărilor de salvare prilejuite de construirea Autostrăzii Transilvania, desfășurate în două campanii masive pe parcursul anilor 2021-2022. În acest context a fost evidențiată locuirea civilă dezvoltată în jurul fortificației romane de aici. „Datorită acestor cercetări ce însumează o suprafață totală de aproximativ trei hectare, vicusul militar de la Sutor a devenit de departe cel mai reprezentativ astfel de sit din Dacia romană”, arată cercetătorii.

De asemenea, arată arheologii, caracterul excepțional al sitului roman de la Sutor a fost revelat și cu ocazia cercetărilor sistematice desfășurate în acest an, și care au vizat documentarea realităților arheologice din zona porții de nord a castrului mare de piatră de aici. „Cu această ocazie a putut fi pusă în evidență atât structura porții împreună cu cele două turnuri etajate care apărau și asigurau accesul în interiorul garnizoanei militare de aici. „De departe însă, cel mai important element se referă la prefacerile pe care această poartă le-a suferit într-o perioadă extrem de tulbure și greu de documentat a provinciei romane Dacia, respectiv tumultuosul mijloc de secol III p. Chr. și perioada din imediata apropiere a retragerii aureliene. În această perioadă, pe întreg firiefi-ul de nord al Imperiului, dar cu precădere în arealul provinciilor dunărene au loc restructurări, Dacia nefiind o provincie străină de asemenea realități. Acum, într-o atmosferă de totală insecuritate datorată atât presiunii exercitate de către diverse populații barbare asupra granițelor Imperiului, dar și din cauza numeroaselor schimbări politice din interiorul Imperiului, au loc o serie de reconfigurări ale fortificațiilor romane. O asemenea situație limită a fost documentată în premieră și în cazul porții cercetată în acest an, prin identificarea unui zid ce blochează intrarea în castrul roman, zid compus din numeroase monumente funerare romane (provenind din necropola ce trebuie să fie pusă în legătură cu cele două artere rutiere identificate de-o parte și de alta a castrului), refolosite în scop constructiv. Cu toate că asemenea barări ale porților castrelor mai sunt cunoscute și în alte cazuri, bune analogii în acest sens fiind cunoscute la Brusturi — Romita, jud. Sălaj sau la Gilău, jud. Cluj spre exemplu, cazul de la Sutor reprezintă un unicat în sensul gradului ridicat de documentare, dar și al calității de excepție ale descoperirilor propriu-zise”, mai arată arheologii clujeni.

În contextul eforturilor de înscriere a Frontierei Daciei Romane pe lista Monumentelor UNESCO, situl de la Sutor fiind amplasat în ce-a de-a doua linie defensivă a provinciei și având un potențial ridicat de a fi cuprins în cea de-a doua etapă a finanțărilor din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență al României, specialiștii Institutului de Arheologie și Istoria Artei solicită sprijinul autorităților locale și naționale în vederea salvării și punerii în valoare a patrimoniului național imobil documentat în cadrul sitului de la Sutor. „Mai mult decât atât, faptul că situl de află în imediata apropiere a Autostrăzii Transilvania și a unui nod de urcare — coborâre de pe aceasta asigură un potențial turistic de valorificare a descoperirilor deosebit a sitului în cauză. Această situație de fapt, gestionată cu celeritate într-un efort comun al mediului științific împreună cu autoritățile locale și cele naționale având competențe în domeniul protejării patrimoniului imobil se poate constitui într-un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte salvarea, documentarea și punerea în valoare a unui obiectiv arheologic de mare valoare pentru istoria provinciei romane Dacia”, conchis arheologii clujeni.

Cosmin PURIȘ