Deschiderea Zilelor Academice Clujene: Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop: „Filiala din Cluj și-a onorat întotdeauna spiritul academic”

foto: Dan Tăuțan

Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române i-a fost conferită de către Academia Română Diploma Meritul Academic pentru activitatea deosebită și contribuția adusă la îmbogățirea științei, culturii românești și universale. Diploma i-a fost înmânată președintelui Filialei Cluj-Napoca, Doru Pamfil, vineri, 11 octombrie 2024, în cadrul ceremoniei de deschidere a Zilelor Academice Clujene de către președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. Zilele Academice Clujene sunt dedicate în acest an celor 75 de ani de funcționare ai Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române. La eveniment au luat cuvântul președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, academicianul Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, ÎPS Andrei, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Florentin Burz, subprefect al județului Cluj, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și prof. univ. dr. Ioan Așchilean, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcții. De asemenea, la ceremonia de deschidere a Zilelor Academice Clujene au mai participat și susținut conferințe prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” prof.univ.dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Istorie „George Barițiu”, prof.univ.dr. Adrian Tudurachi, directorul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, prof.univ.dr.Coriolan Oprean, directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei.

Niciun politruc printre președinții filialei clujene

În cuvântul de introducere, președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, a urat savanților clujeni „La Mulți Ani!”, subliniind importanța centrului academic de la Cluj: „Filiala Cluj-Napoca s-a creat prin preluarea institutelor universitare în cadrul Academiei Române. Nu are rost să discutăm legitimitatea unei astfel de decizii luate în anii 1948-1949 fiindcă tot n-am putea rezolva nimic. Au fost forțe de deasupra elitei intelectuale românești care au decis așa ceva. Și cum în tot râul este și un bine, ne bucurăm că cercetarea a continuat și că nu a fost complet strangulată. Ca fost rector a acestei Universități, pot să ignor faptul acesta. Ar fi incorect și imoral că în epoca interbelică marile universități s-au străduit să aibă institute de cercetare și după modelul acestei universități, nu al universității din Iași, și nici din București, s-au creat institute puternice în interiorul universităților. Din fericire tradițiile au rămas și au fost duse tacit mai departe, atât cât s-a putut. Să ne gândim că numai la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Ferdinand I funcționaseră Institutele de istorie națională, de istorie universală, de studii clasice, Muzeul Limbii Române, Arhiva de Folclor, Centrul de Studii și Cercetări privitoare la Transilvania și altele. Multe au avut în frunte atunci membri ai Academiei Române, unii dintre cei mai mari, de la Sextil Pușcariu până la Silviu Dragomir, și de la Ioan Lupaș la Alexandru Lapedatu. Centrul de Studii Transilvane, pe care l-am pomenit nu întâmplător, furnizase delegației române prezente la Paris pentru semnarea păcii de după Al Doilea Război Mondial (1946-1947) datele fundamentale pentru demonstrarea drepturilor României asupra întregii Transilvanii și delegația, pe baza acestor date furnizate de savanții din Cluj, reușise să convingă. Sigur că nu discutăm toate împrejurările care au dus la decizia din februarie 1947 de reîntregire a României, dar trebuie păstrat ce nu a fost desființat de regimul comunist. Și am spus-o pentru că-l văd aici pe domnul profesor Liviu Maior care a fost printre fondatorii Centrului de Studii Transilvane și directorul lui. Academia nu a fost distrusă acum 76 de ani, vorbesc de anul 1948, când Academia a fost desființată peste noapte și s-a înființat o altă Academie a doua zi, numită a Republicii Populare Române. Din 114 membri au fost excluși mai mult de jumătate pentru că s-a vrut moartea instituției. Și cu toate acestea Academia a trăit. Nu a făcut compromisuri, cum zicea profesorul Ștefan Pascu, „compromisuri compromițătoare”, iar filiala din Cluj și-a onorat întotdeauna spiritul ei academic. Azi dacă ne uităm la șirul președinților filialei nu vedem nici un politruc printre ei, ci doar savanți. Am fost la alte universități din țară, să văd șirul rectorilor, „Ferească D-zeu”, unii dintre ei în anii 50′ nu aveau nici o relevanță științifică. Aici și în această universitate și la filială au fost savanți chiar dacă au trebuit să facă și unele compromisuri. Aceasta veste onoarea unei instituții, cartea sa de vizită, și garanția succesului său. La Mulți Ani!”.

O treime din intelectualii excluși în 48′ au fost ardeleni

La rândul său, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, academicianul Doru Pamfil, a precizat că în 1948 s-au înființat două filiale, una la Cluj, iar o alta la Iași, sub forma noii Academii, dar că activitatea filialei clujene a început în anul 1949. Academicianul Doru Pamfil a prezentat un scurt istoric al filialei clujene spunând că anul 1948 a fost unul foarte zbuciumat pentru Academie și filiala de la Cluj pentru că 114 membri ai Academiei au fost excluși, o treime dintre ei reprezentând personalități marcante din Transilvania, precum: Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Onisifor Ghibu, Emil Hațieganu, Nicolae Colan, etc. „La începuturile ei, filiala clujeană era constituită din șase institute, iar în prezent din zece institute și centre de cercetare, la care se adaugă Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române. Pe parcursul celor 75 de ani, filiala a suferit mai multe transformări, în perioada comunistă, în primii 25 de ani, filiala avea 19 nivele de cercetare și peste 400 de specialiști. De asemenea, în prezent, filiala Cluj-Napoca este cea mai mare din țară, de la cei 12 părinți fondatori a ajuns la un număr de 35 de membri”, a spus președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române.

În acest context, președinte Doru Pamfil a anunțat editarea unui volum al paginilor de aur dedicați primilor 30 de ani de activitate ai filialei de la Cluj și faptul că se află în lucru un al doilea volum, cu următorii 20 de ani de activitate. „Este poate cel mai bun mesaj pe care-l putem transmite că activitatea de cercetare științifică în filiala noastră își păstrează acest statut de excelență academică și că misiunea fundamentală a Academiei Române este îndeplinită cu onoare de toți membrii”, a declarat academicianul clujean.

Primarul Emil Boc a mulțumit pentru contribuția la dezvoltarea Clujului

Prezent la eveniment, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a mulțumit celor prezenți pentru realizările obținute de-a lungul timpului: „Vă mulțumim pentru că ne-ați oferit șansa să putem face din acest oraș ceea ce este. Așa cum Academia Română a fost în vremurile trecute un far călăuzitor, care ne-a arătat direcția, președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, spunea bine că Academia Română a făcut marea unirea acum câțiva zeci de ani înainte de Marea Unire din 1918 primind în rândurile ei reprezentanți din toate provinciilor istorice, intuind direcția, arătând poporului în ce direcție trebuie să meargă, așa s-a întâmplat și aici la Marea Unire. Puțini credeau că vom reuși în Transilvania să avem o universitate puternică, să nu mai vorbim de cercetare științifică de nivel european. Și am reușit. Astăzi UBB este cea mai puternică din România și de referință în centrul și estul Europei, iar filiala Academiei de la Cluj este cea mai puternică, recunoscută din țară. (…) Dacă dvs ați reușit și noi, ceilalți, trebuie să reușim. Este mesajul cel mai important pe care l-ați dat orașului.”

Manifestarea s-a încheiat cu un moment muzical susținut de artiștii Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca.

sursă foto: Dan Tăuțan, Andreea Beatrix Pantiloi

Tia SÎRCA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut