Deputatul Băltărețu, reacție la documentul oficial semnat de fostul ministrul Ghinea cu privire la centura metropolitană a Clujului

Deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu susține că finanțarea centurii metropolitane clujene prin fondurile europene clasice, disponibile până în 2030 a fost soluția identificată de Cătălin Drulă, ca Ministru al Transporturilor, “având în vedere întârzierile în derularea proiectului centurii și refuzului Comisiei Europene de a finanța centuri prin PNRR”. „Dacă ar fi fost inclusă în PNRR, banii erau definitv pierduți, pentru că lucrările nu mai pot fi finalizate până în 2026”, spune parlamentarul.

Reacția deputatului vine după ce Făclia a prezentat recent un document semnat de fostul ministru USR, Cristian Ghinea din care reiese că acest proiect ar fi putut avea o altă soartă dacă Ministerul Transporturilor își făcea temele în perioada în care au fost pregătite proiectele pentru finanțare cu bani din PNRR. Numai după cum se vede chiar într-un actul oficial semnat de fostul ministrul al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, prioritățile au fost altele, iar centura pentru al doilea cel mai mare oraș al țării a fost lăsată în voia sorții.

Deputatul Viorel Băltărețu spune că centura metropolitană a fost cuprinsă în lista extinsă de investiții pentru care România avea nevoie de finanțare europeană.

“Includerea Centurii Metropolitane în PNRR era posibilă doar dacă erau îndeplinite următoarele două condiții: 1. proiectul să fie într-un stadiu suficient de avansat, astfel încât lucrările să poată fi finalizate până în 2026, termenul maxim admis pentru proiectele din PNRR; 2. Comisia Europeană să accepte finanțarea prin PNRR a centurilor ocolitoare. Niciuna dintre condiții nu a fost îndeplinită. Pe de o parte, Centura metropolitană a acumulat întârzieri privind elaborarea documentațiilor. Pentru ca lucrările să poată fi finalizate până în 2026, proiectul ar fi trebuit scos la licitație în noiembrie 2021, iar lucrările în teren ar fi trebuit să înceapă cel târziu în iulie 2022.

Pe de altă parte, după cum explica tot domnul Boc în mai 2021, „decizia a fost în felul următor: la Bruxelles, toate centurile ocolitoare, inclusiv centura metropolitană a Clujului, […] să fie finanțate din Fondurile Structurale, iar din PNRR să se finanțeze doar autostrăzile.”

Având în vedere întârzierile administrației locale, dar și refuzul Comisiei Europene de a finanța centuri prin PNRR, Cătălin Drulă, ca Ministru al Transporturilor, a găsit soluția corectă de finanțare a centurii metropolitane. Banii necesari au fost alocați prin fondurile europene clasice, care pot fi cheltuite până în 2030, nu doar până în 2026.

Din păcate, administrația din Cluj nu a reușit să recupereze din întârzieri, iar licitația pentru centură a fost lansată doar anul acesta și ulterior anulată. Dacă ar fi fost azi în PNRR, banii erau definitv pierduți, pentru că lucrările nu mai pot fi finalizate până în 2026. USR cere reluarea rapidă a licitației astfel încât, cel târziu în 2030, clujenii să poată circula pe centura metropolitană”, a precizat deputatul USR de Cluj, Viorel Baltaretu.

Proiectul privind centura metropolitană a municipiului Cluj a fost prins pentru a primi finanțare din PNRR de Marcel Boloș când acesta deținea funcția de ministru al Investițiilor și proiectelor Europene, în mandatul 2019-2020. Proiectul a fost agreat și de Cristian Ghinea, când acesta a ocupat funcția de ministru al Fondurilor și proiectelor Europene. De altfel într-un răspuns la o interpelare a unui deputat clujean legată de situația obiectivelor majore ale Clujului în PNRR, din februarie 2021, ministrul Cristian Ghinea arăta clar că proiectul „Centura Metropolitană a Municipiului Cluj-Napoca” este propus pentru finanțare PNRR.

În document se mai atrăgea atenția că menținerea acestor proiecte în propunerile pentru finanțare din PNRR depinde în mare măsură de modul în care ministerele de linie vor formula reformele din respectivele domenii de intervenții și de stabilirea obiectivelor de etapa și a țintelor finale de realizare a acestora.

„Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 70A/2021, având ca obiect ,,Situația obiectivelor majore ale Clujului în Planul Național de Redresare; Reziliență”, vă comunicăm următoarele: Finanțarea investițiilor din fonduri europene în perioada 2021-2027 se va realiza din programele operaționale sau din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aceste documente programatice aflându-se în negociere cu Comisia Europeană.

În ceea ce privește proiectele de investiții la care faceți referire, vă informăm că portofoliul de proiecte propus la finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență nu este aprobat, aflându-se într-un larg proces de consultare, în vederea validării.

La aceasta dată, obiectivele majore din zona Municipiului Cluj-Napoca/ Județului Cluj au propuse următoarele surse de finanțare: Spitalul Regional de Urgență Cluj – finanțare din Programul Operațional Sănătate 2021- 2027; conectarea Autostrăzii Transilvania cu Centura OcolitoareVâlcele-Apahida – propunere pentru finanțare PNRR; electrificarea și modernizarea Liniei de CaleFerată Cluj-Napoca-Episcopia Bihor – studiul de fezabilitate a fost finanțat din Programul Operațional lnfrastructura Mare 2014-2020, iar lucrările sunt propuse pentru finanțare PNRR; Metroul M1 Cluj-Napoca – propunere pentrufinanțare PNRR; Centura Metropolitană a Municipiului Cluj-Napoca – propunere pentru finanțare PNRR; trenul metropolitan Cluj – propunere pentru finanțare PNRR. Totodată, dorim să precizăm ca, în conformitate cu prevederile regulamentelor Uniunii Europene privind PNRR, investițiile finanțate ‘în cadrul PNRR au ca termen de finalizare Luna august a anului 2026.

Menținerea acestor proiecte în propunerile pentru finanțare din PNRR depinde în mare măsură de modul în care ministerele de linie vor formula reformele din respectivele domenii de intervenții și de stabilirea obiectivelor de etapa și a țintelor finale de realizare a acestora.

În ceea ce privește proiectele de infrastructură rutieră sau feroviara care vor fi incluse în Programul Operațional Transport 2021-2027 vor fi stabilite la nivelul Ministerului Transporturilor și lnfrastructurii, Direcția Generală Organismul lntermediar pentru Transport (DG OIT) fiind propusă ca Autoritate de Management pentru Programul Operațional Transport.

În speranța că am răspuns întrebării dumneavoastră, vă mulțumesc pentru buna colaborare și va asigur încă o dată, stimate domnule deputat, de toată considerația”, se arată în documentul semnat de ministrul din acea perioadă al Proiectelor și Investițiilor Europene, Cristian Ghinea.

Se pare însă că Ministerul Transporturilor, care a gestionat aceste proiecte, și care era condus în acea vreme de Cătălin Drulă, nu a mai reușit să facă reformele cerute iar centura metropolitană a municipiului Cluj-Napoca a fost lăsată în afara PNRR. Dacă proiectul obținea finanțare în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, sigur lucrurile puteau avansa altfel, ținând cont că termenele în cadrul acestui program sunt foarte stricte iar finanțare este asigurată.