Deputaţi ruşi, indignaţi de rezoluţia Parlamentului European

Rezoluţia adoptată de Parlamentul European şi care condamnă Rusia pentru presiunile exercitate asupra ţărilor din Parteneriatul Estic au fost calificate ca fiind una “angajată politic”. În opinia deputaţilor europeni, Moscova încalcă dreptul suveran al ţărilor vecine la o “alegere politică independentă”, fără a ţine cont de opiniile şi interesele acestora. La rîndul lor, deputaţi din Duma de Stat atenţionează că asemenea atacuri nu vor rămîne fără replică.

Proiecte de rezoluţie cu privire la Rusia au elaborat şase grupuri din Parlamentul European. Divergenţe serioase între parlamentari nu au existat: s-a discutat doar cît de ferm să se reacţioneze la încercările Rusiei de a menţine în zona sa de influenţă ţările din Parteneriatul Estic (Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Georgia şi Belarus).

Grupul Verzilor-Alianţa Liberă Europeană a îndemnat Comisia Europeană şi Consiliul UE să ia “măsuri pentru stabilizarea economiilor” ţărilor care s-au pomenit sub presiunea Rusiei. La rîndul lor, conservatorii şi reformiştii europeni au atenţionat: succesul politicii ruse în una dintre ţările Parteneriatului Estic va avea efect de domino şi din acest motiv ar fi oportun ca acordurile de asociere să fie semnate încă înainte de summitul din noiembrie de la Vilnius. Cea mai dură poziţie a fost adoptată de liberal-democraţi: ei au îndemnat la boicotarea Olimpiadei din Soci.

Această ultimă propunere nu a fost inclusă în textul final al rezoluţiei, coautori ai căruia sînt 50 de persoane. Însă, chiar şi aşa rezoluţia este una fermă: Rusia a fost acuzată de încălcarea “dreptului suveran” al ţărilor vecine la “o alegere politică independentă”. “Rezoluţia demonstrează că, în opinia noastră, presiunea crescîndă a Moscovei la adresa membrilor Parteneriatului Estic este inadmisibilă. Rusia nu a înţeles nici pînă la această oră că ţările sînt independente şi pot să-şi aleagă ele însele apartenenţa politică”, a declarat eurodeputatul Werner Schultz din partea Verzilor.

În document se spune că “cea mai mare parte a populaţiei ţărilor care aşteaptă parafarea sau semnarea acordurilor de asociere sprijină procesul de integrare europeană”, iar apropierea de UE “consolidează supremaţia legii, reduce corupţia şi asigură un mai mare respect pentru drepturile omului”, ceea ce nu oferă aderarea la Uniunea Vamală. “Rezoluţia dă de înţeles că Parteneriatul Estic nu este un joc cu rezultat nul, că Rusia va obţine la rîndul său avantaje de pe urma prosperităţii şi liniştii din ţările vecine”, a dat asigurări Werner Schultz.

Adoptarea rezoluţiei a fost precedată de dezbateri în timpul cărora la adresa Moscovei au fost formulate din nou destule critici. “Este timpul ca Rusiei să i se arate “cartonaşul roşu”, a îndemnat eurodeputatul islandez Sean Kelly, reprezentant al Partidului Popular European (PPE), în timp ce reprezentantul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), Ioan Mircea Paşcu, a atenţionat că “morcovul rus este în acelaşi timp şi bîtă, cu care sînt bătuţi cei mai puţin puternici”.

În acest sens, Paşcu a amintit de cazul Republicii Moldova: după ce aici au desfăşurat vizite “bine cunoscutul la Bruxelles” vicepremier rus Dmitri Rogozin şi Patriarhul Kirill, Moscova a introdus un embargo asupra livrărilor de vinuri moldoveneşti. În replică, eurodeputatul polonez din partea PPE, Jacek Saryusz-Wolski, a propus ca Uniunea Europeană (UE) să renunţe la achiziţia de spirt rusesc şi, în acelaşi timp, să fie sporite presiunile politice la adresa Moscovei. Fără acest lucru, a subliniat Saryusz-Wolski, UE nu poate fi considerată un jucător global.

Poziţie discordantă au făcut doar eurodeputaţii din Grupul Stîngii Unite. Aceştia au criticat serviciul de relaţii externe al UE pentru “eşecul înregistrat în încercarea de a găsi, împreună cu Rusia şi cu ţările din Parteneriatul Estic, căi şi metode de coexistenţă, precum şi în ceea ce priveşte îmbogăţirea reciprocă a spaţiului economic al UE şi Uniunii Vamale”. În afară de aceasta, eurodeputaţii de stînga au îndemnat la respectarea suveranităţii altor ţări nu doar Rusia, ci şi UE. În final, în textul rezoluţiei a fost inclusă teza conform căreia “integrarea progresivă a ţărilor-partenere cu UE este compatibilă cu aspiraţia lor de a dezvolta relaţii de bună vecinătate cu Rusia”.

În ceea ce priveşte compatibilitatea dintre spaţiul economic al UE şi cel al Uniunii Vamale, Bruxellesul nu este deloc convins de existenţa acesteia. Astfel, ministrul de externe suedez, Carl Bildt, a anunţat că parafarea Acordului de asociere cu Armenia a fost “scos de pe ordinea de zi”. În acest mod s-a reacţionat la recenta declaraţie a preşedintelui armean Serj Sargsian cu privire la intenţia Erevanului de a adera la Uniunea Vamală şi de a participa la formarea Uniunii Economice Eurasiatice (EvrAzEs).  “Regulile şi tarifele Uniunii Vamale şi ale spaţiului economic al UE nu sînt compatibile”, a confirmat Werner Schultz.

La Moscova, rezoluţia Parlamentului European este considerată “motivată politic”. “Noi încercăm doar să organizăm cooperarea economică cu vecinii noştri. Sunt destule formaţiuni asemeni Uniunii Vamale: MERCOSUR, ASEAN, Parteneriatul Asia-Pacific”, a declarat pentru Kommersant prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat, deputatul comunist Leonid Kalaşnikov.

Potrivit lui Kalaşnikov, “UE se ghidează adesea după motive politice: de exemplu, chinuie Ucraina în ceea ce priveşte problema Iuliei Timoşenko”. Deputatul rus este convins: Moscova trebuie să reacţioneze mai ferm la “încercările europenilor de a smulge ţările fostei Uniuni Sovietice din spaţiul CSI”.