Deosebiri, asemănări

Atunci când unui om i se spune cu dispreț major „câine!” se comite o nedreptate făcută câinelui. Câinele nu trădează, câinele nu minte, câinele nu pleacă de la stăpân.

Mi-am adus aminte de o relatare, de o povestioară din Japonia: un tip făcea naveta între două orașe. Câinele îl însoțea până la gară, la întoarcere, stăpânul era așteptat de câine. Ani și ani de zile același ritual, același mers al trenurilor, exact, nu la minut, ci la secundă. Într-o zi, stăpânul n-a mai coborât din tren. Făcuse un infarct, iar rudele lui l-au înmormântat în celălalt oraș, de unde și era de fapt. Timp de doisprece ani, câinele a venit în fiecare zi să-și aștepte stăpânul. Acest câine a primit o statuie, acolo, în gară. Câinele este folosit în război, câinele este folosit la vânătoare, așa cum era folosit de mii de ani după domesticirea lupului, a unui anume soi de lup. Câinele a salvat de sub dărâmături mii și mii de oameni, are grijă de copiii stăpânului, îi păzește casa, gospodăria și turma. Deci, putem să îl jignim? Nu!