Demers al APADOR-CH şi ApTI pentru anularea Legii securităţii cibernetice

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) au depus luni la Curtea Constituţională un demers de tipul “amicus curiae”, prin care susţin obiecţia de neconstituţionalitate ridicată de parlamentarii PNL cu privire la Legea 580/2014 a securităţii cibernetice. Demersul este susţinut de alte 11 organizaţii neguvernamentale, informează un comunicat al APADOR-CH remis luni AGERPRES.

Potrivit sursei citate, articolele 2, 3, 16 şi 17 din Legea 580/2014 încalcă mai multe articole din Constituţie, precum art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului, art. 28 privind secretul corespondenţei, art. 1 alin (3) privind libera dezvoltare a personalităţii umane şi demnitatea omului, art. 1 alin (4) privind principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 45 privind libertatea economică şi art. 53 alin (2) privind restrîngerea unor drepturi sau libertăţi.

Neconstituţionalitatea Legii securităţii cibernetice, votată în unanimitate de Senat la 19 decembrie 2014, va fi discutată de CCR miercuri, 21 ianuarie, în dosarul nr. 1419AI/2014.

„Amintim că, la 19 decembrie 2014, Legea securităţii cibernetice a fost votată în unanimitate, într-o procedură total netransparentă în Senat, după ce fusese adoptată tacit de Camera Deputaţilor. După şedinţă, unii senatori au susţinut că nu au ştiut ce au votat”, se arată în comunicat.

Mai multe organizaţii ale societăţii civile au făcut imediat un apel către grupurile parlamentare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului şi către preşedintele României, ca să întreprindă fiecare demersurile constituţionale pe care le au la îndemînă pentru a repara gafa senatorilor.

Grupul parlamentar al PNL a depus la Curtea Constituţională o obiecţie de neconstituţionalitate.

Organizaţiile semnatare cunosc faptul că, din punct de vedere procedural, nu au calitatea de intervenient în acest contencios constituţional. De aceea, ele depun prezentul “amicus curiae”, instituţie juridică distinctă de cea a intervenţiei şi care este recunoscută ca atare de instanţele din sistemele de drept de tip “common law”, spre exemplu, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Prin “amicus curiae” este permis celor care au o expertiză într-un anumit domeniu (în speţă, respectarea drepturilor omului, libertatea de asociere) să ajute instanţa, ca „prieteni ai instanţei” (amicii curiae), prin furnizarea, cu rol consultativ, de informaţii/observaţii relevante pentru soluţionarea unei cauze importante.

Printre semnatari se mai numără Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, Ştefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Mihail Bumbeş, preşedinte al Asociaţiei Miliţia Spirituală, Laura Ştefan, expert anticorupţie, Expert Forum, Violeta Alexandru, director al Institutului pentru Politici Publice, Tiberiu-Constantin Turbureanu, preşedinte al Fundaţia Ceata, Gabriel Petrescu, director executiv al Fundaţiei pentru o societate deschisă, Oana Preda, director executiv CeRe, Centrul de Resurse pentru Participare Publică ş.a.