Dej: Staţie de epurare a apelor uzate, la standarde europene

La Dej se va inaugura oficial, în curînd, noua şi moderna staţie de epurare a apelor uzate din oraş. Investiţia, demarată în 2009 de Compania de Apă Someş Cluj, cuprinde, de asemenea, şi reabilitarea staţiilor de pompare a apelor uzate de pe strada N. Titulescu şi 1 Mai (zona Gării), iar valoarea lucrărilor contractate este de 42.578.999,98 lei, fără TVA.

Situată pe malul drept al Someşului (în dreptul localităţii Urişor), pe amplasamentul celei vechi, staţia de epurare – potrivit informaţiilor furnizate de ing. Ovidiu Oargă, directorul Sucursalei Dej a Companiei de Apă – este compusă din: treapta mecanică (clădire grătare rare şi dese, deznisipator, separator de grăsimi, canal Parshal, decantoare primare, cameră de distribuţie, staţie de suflante pentru deznisipator), treaptă biologică (bazine de aerare, staţie de suflante pentru bazinele de aerare, decantoare secundare, staţie de pompare nămol, cameră de distribuţie) şi treaptă terţiară (staţii de pompare a nămolului, îngroşare pentru nămol, staţie de deshidratare nămol şi staţie de îngroşare mecanică a nămolului, digestor anaerob, staţie de cogenerare, compusă dintr-un generator de curent electric şi un cazan, care vor funcţiona cu biogaz, rezervor pentru înmagazinarea biogazului). La acestea se mai adaugă o clădire administrativă cuprinzînd birouri, laborator, încăpere SCADA, ateliere şi vestiare. Personalul care va deservi staţia numără cca. 20 de persoane, iar activitatea este coordonată de ing. Adrian Hetea.

Ca o noutate pentru staţia dejeană, trebuie subliniată existenţa treptei terţiare (care nu se regăseşte la toate staţiile de epurare), avînd rolul de a înlătura compuşi în exces (nutrienţi – azot şi fosfor) şi a asigura dezinfecţia apelor (de exemplu prin clorinare). Eliminarea azotului în exces se face biologic, prin nitrificare (transformarea amoniului în azotit şi apoi azotat), urmată de denitrificare, respectiv transformarea azotatului în azot ce se degajă în atmosferă. Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologică sau chimică. În urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie să aibă o calitate acceptabilă, care să corespundă standardelor pentru ape uzate epurate. În final apa epurată este restituită în emisar, în cazul Dejului, rîul Someş.

Reamintesc că epurarea apelor reprezintă totalitatea operaţiilor efectuate pentru diminuarea conţinutului de poluanţi, astfel încît concentraţiile rămase să nu provoace poluarea apelor receptoare. Dacă emisarul nu poate asigura o diluţie puternică, apele epurate trebuie să fie foarte curate. Ideal e să aibă o calitate care să le facă să nu mai merite denumirea de „ape uzate”.

Altă noutate o constituie automatizarea completă a staţiei, ceea ce permite o monitorizare constantă şi continuă a proceselor chimice, fizice sau de transport a apei în cadrul staţiei. Acest lucru se realizează prin sistemul SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition), prescurtare pentru Monitorizare, Control şi Achiziţii de Date.

De notat că, înainte de implementarea proiectului, apele uzate erau epurate mecanic, într-o manieră primitivă, la vechea staţie, trecerea prin treapta biologică făcîndu-se la staţia de epurare a SC Someş SA. O situaţie care, mai ales după sistarea activităţii combinatului, a impus investiţii urgente pentru asigurarea siguranţei gestionării apelor uzate menajere.

Inclusă în Proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj / Sălaj – Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zona Cluj-Sălaj”, noua staţie face parte din seria de investiţii realizate în ultimii ani în 8 localităţi din judeţele Cluj şi Sălaj, respectiv: Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Zalău, Jibou, Şimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei. Investiţiile constau în extinderea şi reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile şi epurare a apelor uzate, a sistemelor de aducţiune, de alimentare cu apă şi de canalizare. Valoarea totală a fondurilor obţinute de Compania de Apă Someş SA pentru etapa 2008-2013 este de 732.748.927 lei, din care, 74% reprezintă fonduri europene, 11,3% contribuţia Guvernului României, 1,9% contribuţia Autorităţii locale şi 12,8 %, credit bancar contractat de companie.

M. Vaida