Dedicaţie lîngă un portret. LUMINA MELANCOLIEI

    Lîngă portretul lui Vasile Sav, candela pîlpîie înfiorată: la 27 noiembrie 2011 ar fi împlinit 62 de ani…
Volumul antologic LUMINA MELANCOLIEI (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011) conţine o selecţie (realizată de autoare) din cele şase volume de poeme tipărite pînă în prezent de Lucia SAV – poetă, traducătoare, membră a USR – Filiala Cluj: Imagini reale/Real Images (2002), Rosa Mystica (2003), Testimonii (2004), Suwannaphumi-Avataruri (2006), Revelaţie (2009), Symposionul astrelor şi rozelor (2011). Despre „tăietura concisă a versuilor şi şlefuirea obstinată, pîndită de o anume răceală a emoţiei”, despre „triumful lirismului învestit cu însemnele sacrului” scrie, inspirat, poetul Dan Damaschin în „cuvînt înainte”.
Un volum născut din iubire, din multă şi nesecată iubire faţă de cel care a fost marele şi nepreţuitul poet, publicist, eseist, traducător şi latinist de calibru VASILE SAV, primul traducător în română al lui Tibul şi al lui Propertiu, traducător al cărţilor Sfîntului Augustin.
„Tibullus, Properius şi, tu, Catullus,/ voi, umbre antice,/ în tărîm de taină,/ de fi-va să treacă/ cel ce v-a slujit/ şi-n dulcele grai/ v-a înmlădiat/ versu-n ritm antic,/ mirele meu blînd,/ fluture plăpînd,/ voi, pliniţi-mi ruga,/ voi, să mi-l petreceţi,/ dincolo mi-l treceţi/ pe tărîm sorin,/ în apus marin,/ unde îl aşteaptă/ multmistuitoare/ lumină şi floare”(Lucia Sav, TESTIMONII, 2004, In memoriam Vasile Sav). Tonul baladesc, muzica şi  ritmul versului, desprinse, parcă, din Mioriţa, reiau într-o succesiune ce pare să nu aibă linişte nicicînd vorbele „împrumutate de la Propertius”;… „tu semper eris nostrae gratissimus vitae”.
Michaela BOCU
m.bocu@ ziarulfaclia.ro