Decembrie cu premiere la Teatrul Naţional “Lucian Blaga’’

• Naţionalul clujean prezintă duminică, 4 decembrie 2011, de la ora 19, în Sala Mare, premiera cu spectacolul Machiavelli: Arta terorii de Robert Cohen în traducerea lui Eugen Wohl. Regia: Răzvan Mureşan; scenografia: Adrian Damian; muzica originală: Şerban Ursachi. În distribuţie:Machiavelli – Radu Lărgeanu; Cesare Borgia – Ionuţ Caras; Leonardo da Vinci – Cristian Grosu; Piero Soderini – Ruslan Bîrlea; Dorotea Caracciolo – Patricia Boaru; Marieta Machiavelli – Anca Hanu; Biagio – Miron Maxim; Alessandro de Medici – Silvius Iorga.

Robert Cohen este regizor, traducător, dramaturg şi teoretician al teatrului. Supranumit, datorită multiplelor sale valenţe, „un om de teatru al Renaşterii”, în această piesă el aduce în prim-plan figura lui Niccolò Machiavelli (1469 – 1527),  scriitor şi om politic celebru al Renaşterii italiene. Robert Cohen şi-a publicat piesa într-o primă variantă intitulată The Prince (Principele) în 2004. A fost jucată sub acest titlu în mai multe teatre profesioniste din Statele Unite şi în Ungaria, la Madách Színház din Budapesta. Versiunea revizuită a fost montată, sub titlul Machiavelli: Arta terorii, în regia autorului, la Los Angeles.

Machiavelli era un admirator fără oprelişti al lui Cesare Borgia, care, deşi lipsit de orice simţ mora,l l-a impresionat pentru mintea clară şi energia caracterului său. Dacă acestea lipsesc, atunci “moralitatea, religia, libertatea şi virtutea sînt simple fraze. Dimpotrivă, cînd energia caracterului se reface, atunci se reface tot restul” credea Machiavelli, care preamăreşte această energie chiar în rău.

În analiza făcută operei de căpătîi a lui Machiavelli, Il Principe, Francesco de Sanctis comentează: “principele trebuie să facă impresia cea mai bună şi, dacă nu vrea să fie, cel puţin să pară religios, bun, iertător, protector al artelor şi al oamenilor de talent. Şi să nu se teamă că va fi descoperit; deoarece oamenii sînt în mod natural simpli şi creduli. Ceea ce are mai mult efect asupra lor este frica: principele să caute a se face temut mai mult decît iubit. Să evite mai ales a se face urît sau demn de dispreţ”, Machiavelli fiind de acord cu « faptele care înspăimîntă; nu admite pe acelea care merită ura sau dispreţul. Demn de ură este răul făcut cu plăcere, fie din pasiune, fie din fanatism şi fără nici un scop ».

• Următoarea, şi ultima premieră pe acest an la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca va fi Spectacolul extraordinar cu Ioan Bocşa şi Ansamblul de Muzică Tradiţională Românească “Icoane” al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Spectacolul va avea loc marţi, 13 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare.

Ansamblul a fost înfiinţat în anul 1995 din dorinţa de a reînvia şi promova valorile spirituale tradiţionale româneşti, constituind în acest sens un model la nivel naţional. Instruit şi condus de prof. univ. dr. Ioan Bocşa, ansamblul este format din studenţi şi absolvenţi, avînd ca liant pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă tradiţie populară. În cadrul spectacolelor susţinute, Ansamblul „Icoane“ îşi propune restaurarea sonoră a unor producţii muzicale tradiţionale arhaice, preluate fie din culegeri ale unor folclorişti si realizate la începutul secolului XX, fie din materiale culese direct din teren de cadre didactice şi studenţi ai Academiei, din zone ale ţării unde  folclorul se mai practică încă după ritualuri străvechi. Repertoriul abordat acoperă tot ciclul vieţii, cuprinzînd cîntece rituale ce însoţesc cele mai importante praguri – evenimente ale trecerii omului prin viaţă: naştere, cătănie, căsătorie, muncă şi moarte. Prin modalităţile de prelucrare a cîntecelor, prin emisia vocală specific folclorică şi prin formula instrumentală tipică muzicii ţărăneşti transilvănene, ansamblul îşi doreşte atingerea firescului, a dramatismului ritualurilor folclorice şi reconstituirea unei atmosfere proprii satului românesc de acum cîteva sute de ani.

Cel mai important gen muzical abordat de Ansamblul “Icoane” este Colinda tradiţională, temele predilecte fiind legate de viaţa familială – colinde de gazdă, profesionale, de june, de fată, de peţit – , ori cele cosmogonice-mito-religioase – cerul şi pămîntul, sora soarelui, personaje metamorfozate în vînat, originea vinului, grîului şi mirului. Limbajul poetic al acestora are o frumuseţe tulburătoare, stranie, un farmec aparte, amestecat cu mister.

IOAN BOCŞA este profesor universitar în cadrul Academiei de Muzică „Gh. Dima“ din Cluj-Napoca, unde conduce modulul – Muzică vocală tradiţională românească. Personalitate marcantă a culturii româneşti, artistul desfăşoară o activitate deosebită în domeniul cercetării etnomuzicologice, fiind autor al mai multor volume de specialitate. Este totodată un interpret vocal de excepţie al muzicii tradiţionale româneşti, susţinînd numeroase concerte în Europa, America, Asia şi Australia.