De la una la alta

RADU VIDA

… dar, în principal, e vorba de nemuncă. Şi cîrcoteală fără rost. Răuvoitoare. Pălăvrăgeala, zic. Şi, doar cu aceste exemple, e greu să te gîndeşti pozitiv la semenii cu care trăieşti.

Nu-l cunosc, n-am auzi de el (şi sînt convins, nici mulţi alţii), dar un europarlamentar (sună ca un europalet în mizerie, ridicat la demnităţi continentale), aşadar, unul de-al nostru, pînă la urmă, spune că e nevoie de referendum. Cică, se depune la Bruxelles un acord de parteneriat (al nostru cu UE şi nu invers) şi că e vorba despre căile noastre de dezvoltare pe şapte ani înainte. Zice anonimul M.J. Marinescu (PDL) că trebuie consultat poporul. Că documentul ar trebui să fie public, că, de fapt, nu e şi… bla, bla, bla. (Nu m-aş mira să aflu că insul nu ştie cîţi bani presupune un referendum, dar nu ar fi cea mai mare minune descoperită la un politician. Asta ca să nu mai punem la socoteală că în şapte ani se pot întîmpla multe. Michael Gobe, bunăoară, ministrul de învăţătură înaltă în cabinetul cu numele lu’ Cameron, spunea că, la un referendum, ar vota ieşirea Marii Britanii din UE. Şi argumenta că viaţa în afara acestui ceapeu nefiresc ar fi perfect tolerabilă şi că acolo, afară, pentru supuşii Majestăţii-Sale ar exista niscai avantaje. I-auzi!)

Într-un singur punct are dreptate pedelistul. Din discursu-i dezlînat se poate înţelege că documentul-parteneriat ar trebui să fie adus spre ştiinţa sau neştiinţa tuturor. Aşa, să fie! Pentru că, după cum ştiţi, în general poporul îşi manifestă dezinteresul pentru treburile ţării. Prin absenteism masiv la vot. De orice fel. Dintre aceştia se aleg, însă, cei care în sondajele de opinie îşi dau cu părerea. Despre orice. Ce mai face Salam şi Minune, în ce castă se înscrie blonda Vîntur, cu cine şi, mai ales, de ce se-mbîrligă Stan… Păţitul de altă dată la „Românii au talent”. Da’ ce zic eu? Aflu că „talent”, în opinia celor care participă la treburile ţării (căci, nu-i aşa, şi emisiunile de divertisment fac parte din… treburi), deci, „talent” e atunci cînd dai din mîini şi cîinii tăi fac giumbuşlucuri. Nu tu cîntat la pian sau acordeon, nu tu o pictură care te lasă paf, nu o voce ce-ţi face pielea de găină! Cum zice un contemporan: „Expert, învăţ cîinii să latre în limba engleză, germană şi franceză, de asemenea, prin mimesis, cum să dea din coadă în aceste limbi”. (C. Udrea – Epoca de piatră la rinichi, Ed. Napoca Star, pp. 91, Cluj, 2013). Ştie lumea cum că Ţiriac cîntă la violoncelul lu’ Potec, că Gina Pistol aşa şi pe dincolo cu Anda Adam, că vara nu-i ca iarna, dar, ca Trăian, e bine să faci baie de mulţime fie şi la sîmbra oilor, crăcănate de atenţia prezidenţială şi, mai ales, de ruptura sterpelor. Ca măsurişul laptelui, de! În înţelepciunea lui, unii, care fac parte tot din popor, habar n-au să citească. Alţii ştiu, dar nu vor. Iar ceilalţi, nu înţeleg. Nu că n-ar vrea, dar asemenea documente nu umblă cu neologisme, comparaţii, metafore şi ţîpurituri folclorice. Mai rămîne o bună parte care umblă beţi pe şosele (pe două picioare, două sau patru roţi) şi, mai nou, mangă cu avionul. Cu mucii cravată. La şpaţir, cu cerul la butonieră şi aterizare forţată pe solul sigur al patriei. Au)am mai rămas? Da. Cu siguranţă. Dar nici aceia nu pot garanta că înţeleg ceva din păsărească documentelor oficiale (vezi volumele de aderare la UE şi-mi vei da dreptate!). E vorba de regalişti. Şi credinţa lor că providenţa trimite un om, uns, german, şi bătrîn dacă se poate, care… Nici măcar nu ne-am definit termenii. Pentru că, la un concurs se cerea răspuns: Poate regalitatea să salveze România? Să salveze de la ce? Sîntem în pericol de a fim invadaţi? Se destramă statul naţional?

Sau PDL are, prin reprezentanţii care au mai rămas, mai multe probleme decît înţelegem noi?