De la lan de porumb la patrimoniu UNESCO | Castrul Legiunii a V-a Macedonica s-a deschis oficial după o restaurare spectaculoasă

Locul de aproape 24 de hectare din Turda unde în 1971 era un simplu lan de porumb a devenit astăzi un sit reabilitat de importanță mondială. Castrul Legiunii a V-a Macedonica de la Turda a fost inaugurat oficial după lucrări de restaurare de 30 de milioane de lei. În urma demersurilor de conservare și a includerii sale în Patrimoniul Mondial UNESCO în 2024, castrul roman Potaissa este pregătit să devină un nou motor de dezvoltare turistică și culturală pentru Turda și întreaga regiune.

 

 

Proiectul a cuprins cercetări arheologice preventive, supravegheri arheologice în stratul vegetal şi supravegheri arheologice în zonele obiectivelor deja cercetate şi conservate primar pentru intervenţii. În urma acestor demersuri s-au realizat acţiuni concrete precum restaurarea ruinelor: bastionul de curtină, bastionul Nord-Vestic şi Porta Decumana şi punerea acesteia din urmă în valoare prin intermediul unei structuri cu rol de sugerare a gabaritului principalei structuri de acces. De asemenea au fost restaurate ruinele clădirii comandamentului, Principia, fiind pusă în valoare prin marcarea distinctă a diferitelor zone funcționale ale Pricipiei și realizarea unei structuri metalice cu rol de sugerare a gabaritului Portalului de acces în clădirea comandamentului. Au fost supuse restaurării ruinele de la Thermae şi s-au construit noi structuri destinate protecţiei, conservării. S-a reușit punerea în valoare a materialului arheologic descoperit la Thermae. În cadrul proiectului s-au marcat la suprafaţă şi s-au amenajat principalele drumuri romane din interiorul castrului: Via Praetoria, Via Principalis, Via Sagularis şi Via Decumana.

Inaugurarea obiectivului restaurat și reabilitate și repunerea în circuitul turistic a avut loc vineri în prezența primarului municipiului Turda, Cristian Octavian Matei, a președintelui Senatului României, Mircea Abrudean, a eurodeputatului Daniel Buda, a primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc și a arheologului prof. dr. Sorin Nemeti.

Primarul Cristian Matei: „O nouă etapă în dezvoltarea municipiului Turda”

În deschiderea evenimentului, primarul Cristian Matei a subliniat că prin această investiție de circa 30 de milioane de lei, finanțată în principal din fonduri europene, s-a reușit redarea în circuitul turistic a unuia dintre cele mai importante situri romane din România.

„Pentru Turda, această investiție care s-a realizat aici va reprezenta, în primul rând, o mai mare vizibilitate, mai mulți turiști și, bineînțeles, o nouă etapă în dezvoltarea municipiului Turda”, a spus Matei

 

Mircea Abrudean: „Obiectivul va pune Turda pe harta turismului mondial”

 

Președintele Senatului, Mircea Abrudean a subliniat că obiectivul va pune Turda pe harta turismului mondial, ceea ce va atrage foarte mulți turiști. „Este meritul tuturor celor care s-au implicat de-a lungul celor peste șase ani în care acest proiect a fost realizat. Este și meritul Uniunii Europene, pentru că vorbim de 24 de milioane de lei, bani europeni pentru dezvoltarea comunității”, a precizat Abrudean.

 

Eurodeputatul Daniel Buda: „Datorită fondurilor europene, Turda înflorește de la o zi la alta”

Eurodeputatul Daniel Buda a remarcat faptul că investiția nu face decât să dea glas și viață după 2000 de ani locului în care se află castrul.

 

„Este foarte important pentru noi să ne valorificăm aceste locuri care sunt mărturii ale trecerii timpului, pe de o parte, dar pe de altă parte ale existenței noastre în acest spațiu carpato-danubiano-pontic și o administrație care investește în viitor, pentru că este extrem de important să știm de unde venim și mai ales unde vrem să ajungem. Mă bucur foarte mult pentru acest obiectiv și mă mărturisesc că am făcut eforturi uriașe aici, pentru că este un obiectiv făcut prin fonduri europene”, a spus europarlamentarul.

Daniel Buda a mai afirmat că datorită fondurilor europene Turda înflorește de la o zi la alta. „Pot să vă spun că sunteți un oraș în fruntea Europei. Aș putea spune că nu multe orașe pe care le-am vizitat de-a lungul activității mele se ridică la nivelul dumneavoastră”, a susținut eurodeputatul.

Primarul Emil Boc: „Aici ne sunt originile: roman, român, România”

Prezent la eveniment, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc a catalogat investiția drept o reușită excepțională care, spune edilul, pune Clujul, pune Turda pe harta mondială, nu numai a turismului, dar și a identității universale.

„Spuneau colegii mei mai devreme: acest castru roman face parte din patrimoniul UNESCO. Asta înseamnă că face parte din memoria universală a umanității. Adică umanitatea asta pe Pământ a lăsat niște urme, iar cele mai importante urme sunt acolo, conservate în patrimoniul UNESCO.

Că vorbeam de patrimoniul UNESCO — este o legătură între generații care nu se întâlnesc niciodată. Aici au fost generații, soldați romani — spunea domnul director —, 5-6 mii de soldați romani apărau frontiera externă a Imperiului Roman de aici, de la Turda, de la un kilometru de orașul Potaissa romană, nu departe de Napoca noastră, de la Cluj, și au apărat ceea ce noi am început să construim începând cu 101, 102, 105, 106, treptat, poporul român din simbioza daco-romană. Poporul român își are originea în ceea ce noi vedem astăzi aici. Fără această simbioză daco-romană pe parcursul a zece secole, de la secolul I până în secolul X, când se desăvârșește practic formarea poporului român, nu am fi fost aici. Dar de aici am început. Pentru noi, acest castru roman mai are și o semnificație oarecum aparte, pentru că auziți cuvintele: roman, român, România. Rețineți: roman, român, România. Deci când vorbim de România, aici ne sunt originile, când vorbim de român, aici ne sunt originile și suntem poate singurul popor romanic dintre multe altele care a păstrat această moștenire latină intactă, inclusiv în nume. Iar generații și generații de luptători și-au dat viața să apere această identitate romană, această identitate daco-romană pe care noi ne-am construit-o”, a transmis Emil Boc.

 

Arheologul Sorin Nemeti: „A fost cel mai greu lucru pe care l-am făcut în viața mea”

Prof univ. dr Sorin Nemeti, coordonatorul cercetărilor de la castrul roman de la Potaissa, care face săpături arheologice aici din 1993, a explicat că în 1971 aici era un lan de porumb. „Moștenirea romană, memoria culturală nu a fost păstrată în epoca medievală și modernă, când acest castru a devenit o carieră de piatră foarte la îndemână și a fost spoliat complet. La anul 1900 nu se mai vedea la suprafața solului nicio urmă a unei ruine romane. Toate aceste ruine pe care noi le-am reabilitat prin acest proiect, în sensul că le-am muzeificat, sunt în mare parte romane, dar unele sunt și reconstruite. Ele apar aici, pe acest teren, castrul roman de 24 de hectare, datorită muncii de 50 de ani a profesorului Mihai Bărbulescu, care, din păcate, nu este aici”, a declarat universitarul.

El a precizat că în opinia sa orice reabilitare a unui sit este rezultatul unui dialog, al unor negocieri între beneficiar, arheolog, arhitect și public.

„De asemenea, când faci așa ceva, ca să folosesc încă o vorbă din asta românească, știi că atunci când trebuie să faci omletă, trebuie să spargi oul. Deci am știut asta, am știut că situl va fi afectat într-un fel sau altul, dar de aceea am stat aici, împreună cu colegii mei și cu echipa mea, aproape zilnic”, a explicat istoricul.

 

El a mai subliniat că implementarea acestui proiect a fost cel mai greu lucru pe care l-a făcut în viața sa. „Eu am spus că am făcut multe, am scris cărți, am făcut alte lucruri, dar acesta a fost cel mai greu lucru pe care l-am făcut în viața mea: să fiu aici la orice telefon al executantului, disponibil la orice oră, ca să mă asigur că nu se distruge ce nu trebuia distrus. Și eu cred că am reușit”, a punctat arheologul.

Castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica se numără printre cele 285 de componente din dosarul Limes ce au fost înscrise în patrimoniul UNESCO. Este vorba de castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse individual sau în grupuri care includ și alte elemente de fortificație – distribuite  de-a lungul a peste 1000 km, în 123 de unități administrativ-teritoriale, respectiv în 16 județe.

Cosmin PURIȘ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.