De ce anume a murit Lenin?

El Mundo

Probabil că istoria Europei şi a lumii ar fi fost complet diferită dacă Vladimir Ilici Lenin nu ar fi murit la 53 de ani, din cauza unui atac cerebral masiv. Dar împrejurările morţii sale au cîteva neclarităţi – în spatele cărora s-ar putea ascunde chiar mîna lui Stalin.
Vladimir Ilici Lenin a murit la 21 ianuarie 1924. Cauza oficială: ateroscleroza cerebrală. Autopsia a relevat că starea arterelor cerebrale era foarte deteriorată (suferea de ateroscleroză), iar fişa medicală a pacientului coincide cu acest diagnostic, avînd în vedere că el suferise mai multe atacuri cerebrale (patru), care au lăsat sechele mari. În 1922 a suferit primul atac cerebral, care l-a ţintuit la pat fără să poată vorbi mai multe săptămîni; al doilea i-a paralizat partea dreaptă a corpului. Pozele liderului sovietic în scaun cu rotile, incapabil să meargă, şi aspectul bolnăvicios arată deteriorarea avansată a sănătăţii sale, care s-a agravat în 1923, cînd a suferit al treilea atac cardiovascular.

Nu există prin urmare îndoieli privind cauza morţii sale. “Ceea ce i s-a întîmplat lui Lenin nu este niciun mister. Totuşi, ce anume i-a provocat aceste atacuri unui bărbat relativ tînăr şi sănătos?”, se întreabă Harry Vinters, profesor de Neurologie şi Neuropatologie la Universitatea din California (UCLA). Împreună cu istoricul rus Lev Lurie, ei au prezentat descoperirile şi propria ipoteză asupra morţii lui Lenin. Lenin nu a fost supus vreunui factor de risc care să justifice apariţia atît de timpurie a astfel de atacuri: nu era obez, nici hipertensiv, nici diabetic, nu fuma, nu bea (cel puţin excesiv) şi făcea exerciţii fizice cu regularitate. În lipsa acestor factori, teoria că suferea de sifilis a fost una din ipotezele cele mai extinse şi mai acceptate.

Însă Vinters este de părere că această boală cu transmitere sexuală nu are nicio legătură. “Sifilisul meningo-vascular lasă altfel de urme în creier. Atacurile cerebrale (ictus) sînt de obicei minore. Nu există evidenţe în acest sens”, a explicat medicul “Un alt vas sangvin afectat de sifilis este aorta, lucru care nu apare în autopsie”. În schimb el crede că originea acestor atacuri şi ateroscleroza (acumulare de lipide şi de colesterol în pereţii vaselor de sînge) ar putea fi genetică.

Istoricul medical al familiei indică o predispoziţie genetică de care tatăl şi trei dintre fraţii lui au murit din cauza patologiilor cardiovasculare. Există însă un fenomen în ultimii ani de viaţă ai lui Lenin care îi intrigă pe experţi. El suferea de atacuri grave, lucru “puţin obişnuit la un pacient care a suferit un ictus”, a declarat Vinters. Lev Lurie, colegul său de cercetări, are propria teorie: Lenin a fost otrăvit.

Din 1921 şi pînă la moarte “s-a simţit tot mai rău”. Otrava putea fi, potrivit istoricului rus, cauza acestor rele şi, ulterior, a morţii sale. Iar călăul său, cel care devenise duşmanul său acerb şi succesorul său în fruntea Rusiei sovietice, Iosif Stalin, ar fi folosit această metodă pentru a-l înlătura. Posibila otrăvire a lui Lenin nu a fost niciodată certificată, iar autopsia lui nu include examene toxicologice. Dar mai este timp pentru a explora această teorie – creierul său este conservat la Moscova – şi de a trece încă un nume pe lunga listă de asasinate ale lui Stalin.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.