Dar prezenţa la vot?…

Ilie CĂLIAN

Am putea spune că trăim vremuri amuzante, dacă în spatele motivelor de amuzament nu s-ar ascunde durerile a milioane de oameni aflaţi şi în necazuri de ordin material, şi într-o stare de derută. Citesc în presa “cotrocenistă” atacuri violente la adresa prim-ministrului Victor Ponta şi a unora dintre miniştrii săi. Nu mai departe decît sîmbătă, citeam un atac spumegos la adresa lui Ponta şi a deja demisionatului ministru Ioan Mang, acuzat de plagiat, dar, bineînţeles, autorul nu pomenea nimica-nimicuţa de acuzele de plagiat aduse Codruţei Kövesi, procurorul general, protejata lui Băsescu. Aşadar, dincolo de ceea ce ne preocupă pe fiecare – adică “mărunţişurile” zilei de mîine şi poimîine -, pe Dîmboviţa se dau “lupte grele” pentru a se păstra cît mai multe dintre prerogativele pe care singur şi le-a atribuit Traian Băsescu, încălcînd grosoloan prevederile Constituţiei încă din toamna anului 2004, cînd anunţa sfidător că va fi “jucător”, nu arbitru între puterile statului.

Deocamdată, constatăm că, la summitul NATO de la Chicago, Traian Băsescu a mers împreună cu doi miniştri USL – ai Apărării şi Externelor. Aşadar, a început o “coabitare”, care va fi pusă la grea încercare nu atît în dimensiunile ei spectaculoase – cum va fi summitul UE, unde Victor Ponta doreşte să fie el, în calitate de prim-ministru, reprezentantul României -, ci, cu siguranţă şi în domenii ale politicii interne, ale rolului Guvernului şi al Parlamentului, în controlul diverselor instituţii – sau scoaterea acestora de sub controlul lui Băsescu şi aşezarea lor acolo unde le este locul, conform Constituţiei. Lupta aceasta va mai dura şi îmi este greu să cred în realizarea speranţelor unor comentatori politici optimişti, cum că Traian Băsescu va da dovadă de “maturitate” politică şi, de dragul intereselor generale ale ţării, va ceda acolo unde este cazul. Va ceda doar în măsura în care va fi înfrînt pas cu pas.

Pînă atunci, însă, avem în faţă alegerile locale, pentru primari, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri locali şi judeţeni. Ei bine, aici este loc destul şi pentru amuzament “nevinovat”. Am remarcat în primul rînd că există un  număr imens de oameni care încă n-au priceput “regula jocului” într-o democraţie. Anume, că politica este arta posibilului şi tot ce nu ţine seama de această regulă este ridicol. După cum se ştie, alegerile se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin. Principiul a fost formulat imperativ de Traian Băsescu însuşi – dar asta înainte de demisia Guvernului Boc şi de demiterea de către Parlament a Guvernului MR Ungureanu, în urma formării unei noi majorităţi parlamentare.

Acum, Băsescu şi PDL regretă: nemaiavînd la îndemînă mecanismele de momire electorală a alegătorilor naivi sau indiferenţi şi de fraudare a votului; pe de altă parte, dată fiind nemulţumirea generală nu numai faţă de scăderea nivelului de trai în timpul guvernării Băsescu/ PDL, dar, în aceeaşi măsură, de stilul de guvernare; dată fiind scăderea fidelităţii faţă de Băsescu şi partid chiar a multor lideri PDL, ca şi a celor care i-au sprijinit (UNPR şi “minorităţile”, altele decît UDMR, care a rămas fidelă lui Băsescu şi PDL) – date fiind, deci, aceste condiţii (şi încă altele), alegerile (locale şi parlamentare) într-un singur tur de scrutin (repet: ambiţia lui Băsescu) vor fi defavorabile fostului partid de guvernămînt.

Dar, dacă înşişi candidaţii fostului partid atotputernic se află în situaţia de a nu ocupa primul loc, cum se justifică numărul foarte mare de candidaţi ai altor partide decît USL, PDL şi UDMR, şi cu atît mai mult a unor independenţi?! Dacă ar fi fost două tururi de scrutin aş fi înţeles: cei fără şanse îşi vor negocia voturile din primul tur, pentru vreun post călduţ. Acum, însă, această posibilitate nu mai există. E adevărat, în peste o treime din judeţe, asemenea partide mici au făcut cu PDL tot felul de alianţe, din care numele, culoarea şi sigla acestui partid lipsesc, doar-doar vor putea fi prostiţi alegătorii. Dar tot acolo sîntem: în măsura în care asemenea alianţe vor cîştiga ceva, tot PDL va lua caimacul.

Dar electoratul? Îşi va irosi votul pentru a-l da unora dintre cei care sînt indubitabil perdanţi? S-a întîmplat asta de multe ori. Îşi va aminti, oare, că al doilea tur de scrutin nu va mai exista şi, deci, nu-şi va putea “corecta” prima opţiune? Dar prezenţa la vot?…