Dan Şova vine să inaugureze centura de 140 milioane de euro

Ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, va veni, astăzi, la Cluj-Napoca pentru a inaugura finalizarea lucrărilor la centura de ocolire Vîlcele-Apahida.

Lucrările la centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe zona Apahida-Vîlcele au început acum şapte ani, pentru a se permite evitarea traversării de către traficul greu a cartierelor Gheorgheni, Mărăşti şi Someşeni. Centura are o lungime de 23,6 km, investiţia fiind estimată iniţial la aproximativ 50 milioane euro. Şoseaua a fost dată în toamna anului 2011 în folosinţă cu surle şi trîmbiţe de însuşi premierul de atunci, Emil Boc, deşi lucrările nu erau finalizate pe o porţiune de trei kilometri.

În această zonă s-au mai înregistrat probleme serioase pe parcursul lucrărilor. Aici, din cauza alunecărilor de teren, lucrările au bătut mult timp pasul pe loc. Ce s-a lucrat într-o perioadă de timp se distrugea în cîteva clipe. Specialiştii avertizau atunci că, din cauză că s-a ales un traseu cu pămînturi nisipoase şi pline de izvoare, terenul se activează la ploi şi o ia la vale. Nimeni însă nu a ţinut cont de sfatul specialiştilor, iar problemele s-au agravat şi mai mult, ceea ce a dus la creşterea considerabilă a preţurilor.

Pentru a putea deschide circulaţia pe centură, conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj a decis, în 2011, să amîne executarea lucrărilor în zona cu probleme şi să construiască o bretea de ocolire a zonei cu alunecări. Pînă atunci valoarea proiectului ajunsese la 450 de milioane de lei. La două luni după ce a fost deschisă circulaţiei, centura a început să se surpe. Mai multe porţiuni din parapetul de susţinere au luat-o la vale sub presiunea alunecărilor de teren, iar pe porţiunea de un kilometru de drum construit provizoriu, pînă cînd întregul tronsonul de şosea ocolitoare va fi finalizat, au apărut adevărate cratere. Peretele din beton, cu o lungime de aproape doi kilometri, are rolul de a feri centura de eventualele alunecări de teren. Primele surpări la acest perete au apărut în luna ianuarie. Atunci, o porţiune de aproximativ 20 de metri din zid s-a prăbuşit sub greutatea alunecărilor de teren.  La toate acestea s-a mai adăugat o lovitură: firma Nemzetközi Vegyepszer Zartkoruen Mukodo Reszvenytarsaság din Budapesta, care trebuia să finalizeze lucrările, a intrat în faliment.

După schimbarea conducerii Ministerului Transporturilor şi a DRDP, noii şefi au trecut la negocieri cu compania Keller, cea care se angajase, iniţial, ca garant în proiect. DRDP a semnat, astfel, un contract cu Keller pentru 63 de milioane de lei, ce viza şi consolidarea versantului alunecos, şi asfaltarea porţiunii de 3 km. Deşi, pe parcursul lucrărilor, Keller a întîmpinat diverse probleme tehnice, în cele din urmă firma a reuşit facă lucrările prevăzute, astfel că astăzi întregul proiect poate fi dat în folosinţă.

Surse din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri susţin că costurile întregului proiect s-au ridicat la 140 de milioane de euro.  Spre comparaţie, bulgarii au reuşit să construiască 70 de km de autostradă cu 140 de milioane de euro.

Liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan susţine că aşteaptă să vadă cine a fost vinovat pentru că lucrările au durat atît de mult şi de ce a crescut preţul de la 60 de milioane de euro la 140 de milioane.

C.P.