Damascul îşi va plasa armele chimice sub control internaţional, conform sugestiei Moscovei

Kommersant

Damascul a acceptat îndemnul Moscovei de a-şi pune armele chimice sub control internaţional. Acest lucru lasă fără argumentul-cheie administraţia SUA, care plănuieşte un atac asupra Siriei. De altfel, Casa Albă nu renunţă la acţiunea de forţă şi continuă să formeze o coaliţie internaţională în susţinerea planurilor sale.

Cea care a îndemnat Damascul să-şi pună armele sub control internaţional a fost Moscova. “Dacă stabilirea unui control internaţional asupra armelor chimice din Siria va permite evitarea de atacuri armate, ne vom implica imediat. Îndemnăm conducerea siriană nu doar să convină asupra locurilor de depozitare a armelor chimice, ci şi asupra distrugerii ulterioare a acestora, precum şi cu privire la ralierea totală la Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice”, a declarat luni seara ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Apelul lui Lavrov către Damasc nu a fost pregătit din timp, afirmă o sursă diplomatică a Kommersant. “Apelul a constituit o reacţie la declaraţia secretarului de stat al SUA, John Kerry, făcută cu o zi înainte, şi la fructoasele negocieri avute cu ministrul de externe al Siriei, Walid al-Muallem”, a explicat sursa.

În timpul conferinţei de presă de la Londra, John Kerry a anunţat: “Regimul (preşedintelui Assad) ar putea preîntîmpina intervenţia armată dacă va transmite, în decursul săptămînii viitoare, toate armele chimice sub controlul comunităţii economice”. Totodată, secretarul de stat al SUA a precizat că o asemenea variantă nu i se pare posibilă.

Scepticismul şefului Departamentului de Stat a fost respins de însuşi ministrul de externe sirian. Luni seara, Walid al-Muallem a anunţat că “Damascul salută iniţiativa rusă, în condiţiile în care conducerea siriană este preocupată de vieţile cetăţenilor şi de securitatea ţării”.

Acordul Damascului la propunerea Moscovei va slăbi substanţial poziţiile susţinătorilor unei intervenţii armate în Siria. Acum, preşedintelui american Barack Obama îi va fi mult mai greu să-i convingă pe congresmenii americani (care urmează să voteze pe marginea rezoluţiei siriene) să sprijine o acţiune în forţă.

“Răspunsul Siriei îl pune pe preşedintele SUA într-o situaţie complicată. Adoptînd drept principală fundamentare a atacului atenţionarea cu privire la o nouă utilizare de arme chimice, Casa Albă va fi nevoită să explice în ce fel atacul împotriva Damascului va rezolva problema mai bine decît transmiterea arsenalului chimic sirian sub control (internaţional)”, explică expertul rus Andrei Bakliţki. Cu atît mai mult cu cît SUA au propus deja Rusiei să se ocupe împreună de armele chimice sirienes. Primele discuţii pe marginea acestui subiect au avut loc la Moscova, în timpul vizitei delegaţiei SUA, condusă de senatorul Richard Lugar.

Washingtonul avea “planul A” şi “planul B”. Primul presupunea ca Rusia şi SUA să lichideze împreună rezervele de arme chimice din Siria (Washingtonul spera că Moscova va exercita presiuni asupra Damascului), iar al doilea presupunea ca, în cazul prăbuşirii regimului Assad, Rusia şi SUA să ia sub control depozitele de arme chimice pentru ca acestea să nu ajungă în mîinile forţelor radicale siriene. “Planul A” a fost respins de Rusia, pe motiv că Siria este un stat suveran, căruia nu i se pot pune asemenea condiţii, în timp ce “planul B” a “interesat” Moscova.

Între timp, chiar şi ţinînd cont de iniţiativa ruso-siriană, a vorbi despre ridicarea ameninţării unei intervenţii armate este oricum prematur. În primul rînd, Muallem a declarat că Damascul “salută iniţiativa Rusiei”, nu şi că o “adoptă”. În al doilea rînd, din declaraţia ministrului de externe sirian nu rezultă că Damascul este gata să facă totul “în decurs de o săptămînă”, după cum cerea Kerry. “La vremea sa, Libia a semnat Convenţia privind interzicerea armelor chimice în 2004, dar a distrus rezervele pînă în 2011, cînd a început războiul civil”, a amintit Baliţki. Într-adevăr, luni seara Casa Albă a anunţat că planul SUA privind atacarea Siriei este sprijinit deja de 25 de ţări.