Cum văd europarlamentarii clujeni problema imigranţilor

Criza imigranţilor s-a dovedit a fi cea mai mare problemă cu care se confruntă la ora actuală statele Uniunii Europene. Circa 350.000 de imigranţi ilegali din afara Europei au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs, situaţie ce a creat o criză umanitară fără precedent.

Unii dintre aceşti refugiaţi provin din zone de conflict, precum Siria sau Afganistan, dar majoritatea vin din ţări africane, motivaţi de dorinţa de a găsi un trai mai bun în Europa, ei profitînd de anarhia din Libia, pentru a tranzita această ţară, şi traversează apoi Marea Mediterană mai ales către Grecia şi Italia. O altă rută, folosită în special de sirieni şi afgani, este traversarea Turciei şi apoi a unei porţiuni din Marea Egee către insulele greceşti. Pînă acum, la nivel european nu s-a găsit o soluţie privind gestionarea crizei imigranţilor, autorităţile europene şi naţionale fiind depăşite de situaţie. Făclia de Cluj vă prezintă opinia europarlamentarilor clujeni Norica Nicolai şi Daniel Buda despre criza imigranţilor şi soluţiile pe care le propun pentru gestionarea situaţiei.

Norica Nicolai, vicepreşedinte a Grupului ALDE din Parlamentul European, susţine că, dacă se doreşte combaterea adevăratei cauze a crizei refugiaţilor, care loveşte, astăzi, Europa, atunci ar fi timpul ca liderii occidentali şi comunitatea internaţională să-şi asume responsabilitatea în Siria şi Orientul Mijlociu. „De patru ani, nimeni nu a reuşit să oprească războiul din Siria, însă lucrurile nu mai pot continua aşa. Trebuie să facem un efort pentru a pune capăt acestui conflict. Cifrele arată că peste 200.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în Siria de la începutul războiului civil. Aproximativ 6 milioane de locuitori, dintr-o populaţie de 22 de milioane, sînt acum refugiaţi, iar cifrele continuă să crească”, explică Norica Nicolai.

Europarlamentarul crede că, pentru a obţine un rezultat de durată, UE, SUA, Rusia şi China trebuie să se implice. „Rusia pare să îşi intensifice activitatea militară în Siria, existînd elemente care pregătesc terenul pentru o prezenţă militară majoră. Putin ştie ce ştim şi noi, doar ca nouă ne este teamă! Cred că tuturor ne este clar că acest conflict nu mai poate fi tolerat şi că a devenit o povară pentru comunitatea internaţională, mai ales pe termen lung. Prin sporirea implicării sale, Putin vrea să se asigure că va face parte din cei care vor negocia o soluţie în regiune”, subliniat Nicolai, adăugînd că este imposibil de imaginat o rezolvare a situaţiei din Siria fără directa implicare a Rusiei. Totodată, europarlamentarul susţine că şi China trebuie convinsă că aceasta stare de fapt nu mai este în interesul său economic.

Euroalesul mai crede că orice decizie, însă, trebuie să ţină cont de eşecurile „noastre istorice” şi să garanteze drepturile sunniţilor, şiiţilor, kurzilor şi altor grupuri etnice şi religioase. „Este momentul ca UE să iasă la rampă cu această iniţiativă. Trebuie să le dăm refugiaţilor sirieni, care au reuşit să scape de teroare, speranţa că într-o zi se vor putea întoarce acasă”, susţine Norica Nicolai.

La rîndul său, eurodeputatul Daniel Buda susţine că soluţia la criza imigranţilor se află în afara graniţelor Uniunii Europene şi nicidecum în interiorul acesteia, unde, potrivit liberalului, ar putea fi găsite doar soluţii de moment. El susţine că în primul rînd trebuie înlăturate cauzele în ţările furnizoare de refugiaţi, iar Statul Islamic trebuie oprit cu orice preţ. Totodată, Buda susţine că la nivelul ţărilor din UE trebuie să existe solidaritate în privinţa imigranţilor şi în acelaşi timp o mai mare responsabilitate. „Cuvîntul de ordine din UE de astăzi este “SOLIDARITATE”! Războaiele din Siria şi Afganistan dar nu numai, au determinat cele mai mari valuri de refugiaţi din ultimele decenii, care văd în Europa nu doar un loc plin de speranţă, dar şi un loc al păcii şi stabilităţii, aşa cum de altfel s-a mai spus. Criza refugiaţilor capătă noi dimensiuni în fiecare zi, ceea ce determină o responsabilitate colectivă a Uniunii Europene. România a fost şi este parte din soluţie, pronunţîndu-se ferm pentru solidaritate umană, respingînd manifestările radicale, gardurile de sîrmă ghimpată, tunurile de apă şi gazele lacrimogene, acţionînd în spiritul respectării valorilor ce ţin de drepturile şi libertăţile cetăţenilor indiferent de rasă sau religie. Apreciem însă că trebuie să se ţină seama de capacitatea statelor membre de a-şi îndeplini în mod obiectiv obligaţiile asumate, atunci cînd vorbim de relocări ale refugiaţilor, fiind insuficient, aşadar, a se stabili nişte cifre, care, oricum, se pot schimba de la o oră la alta. Solidaritate trebuie să existe dincolo de cifre, dincolo de calculele contabiliceşti, oriunde ar fi fost făcute ele. Pe cei care fug din faţa gloanţelor sau pe cei care îţi întind o mîna din apele învolburate ale Mediteranei, nu stai să îi numeri, nu stai să îi întrebi ce religie au şi în funcţie de asta îi primeşti în casa ta”, a explicat Buda.

C.P.