Cum își execută Ringier publicațiile în România. Precedentul clujean

În 31 august1999, Ringier închidea Ziarul de Cluj la un an de când îl înființase. Ziarul de Cluj era atunci probabil cea mai tânără publicație din portofoliul bicentenarului trust de presă elvețian. Gazeta Sporturilor, aproape 25 de ani mai târziu, unul dintre cotidianele venerabile din componența trustului. Două colective de jurnaliști animate de sentimentul de excepționalism pe care blazonul Ringier îl transmite.

Dar în spatele blazonului, dictează josnicia. Sfârșitul celor două ziare s-a săvârșit intempestiv, cu cinism și lipsă de considerație. Fără vreun avertisment, în timp ce ziariștii pregăteau numărul pentru a doua zi, reprezentanții companiei au intrat în redacții, au comunicat decizia de închidere au sigilat calculatoarele și au închis lumina.

Hadrian Mateescu, un clujean care a activat mulți ani în diverse funcții executive la Ringier România, își amintește. ”E stilul lor”, spune el, cu mențiunea că decizia de închidere a printului Gazetei Sporturilor îi pare una urgentată de alte considerente decât cele de bussines și că ea va avea un impact puternic în îndreaga industrie presei tipărite din România.

Închiderea Ziarului de Cluj s-a făcut din rațiuni economice, de restructurare, practic au oprit un proiect de dezvoltare de ziare locale, își amintește Mateescu. Era un plan mai amplu, s-au închis atunci publicații și în București. În schimb, închiderea ediției tipărite a Gazetei Sporturilor, crede el, nu are la bază doar considerente economice.

”Cred că decizia a fost cel puțin accelerată de polemicile legate de industria pariurilor. Personal, bazându-mă pe cunoașterea Ringier, chiar dacă sunt invocate rațiuni economice, consider că închiderea printului este consecința unei incompatibilități de concept. Atunci când cauți motive să justifici o decizie, vei găsi. Dar cred că Gazeta Sporturilor, care este un brand construit pe print, va pierde din consistență în absența acestuia”, spune Hadrian Mateescu, care a fost director executiv al Gazetei într-o perioadă anterioară, când brandul era tot la Ringier, înainte să-l vândă trustului Intact.

Rădăcina problemei care a opus creatorii de conținut ai publicației departamentului comercial o reprezintă interesele industriei de gambling, care în media sportivă aduce peste jumătate din veniturile din publicitate, mai spune Mateescu. ”E adevărat, vorbim despre independența responsabililor editoriali, la fel și a celor din departamentul comercial, însă orice produs media, indiferent de format, are succes când ele funcționează ca întreg. Mi s-a părut că a existat o ruptură în acest întreg și că departamentul editorial sabota pe alocuri interesele comerciale ale acționarilor”.

Fie că a fost grăbită sau dictată de conflictul dintre acționari și redacție, decizia de închidere a printului este una din care se știe cine pierde, în principal publicul și difuzorii de presă, dar nu e clar dacă există cineva care iese în câștig. Ringier invocă o scădere cu aproape o treime a tirajului din 2018, de când a cumpărat din nou titlul, până azi. ”Dacă e așa, consider că e performanță că a scăzut doar cu cât spune Ringier”, declară Mateescu. ”România are o situație unică în Uniunea Europeană dacă ne uităm în ce hal a ajuns presa scrisă. Fără Gazeta Sporturilor, numărăm astăzi patru cotidiene naționale, Click, Libertatea, Ziarul Financiar și Jurnalul. Cotidienele locale, doar ele știu cum trăiesc cu atâtea presiuni resimțite. Difuzarea de presă și carte nu este prioritate a nici unei administrații. Gazeta Sporturilor a performat inclusiv în distribuția de carte la chioșcuri, dispariția ei va însemna o grea lovitură pentru difuzori și va accelera închiderea de puncte de difuzare”.

”În acest context- încheie Mateescu- putem spune că Gazeta a performat. Să nu uităm că ziarele de sport sunt cele mai costisitoare. Sigur, grosul veniturilor Ringier în România vine din zona de online, imobiliare.ro, ejobs, gsp.ro. Dar Ringier a susținut și altă dată pierderi constante și nu cred că acum cifrele Gazetei reprezentau chiar o mare problemă. Să spunem că au redus din pierderi pe un centru de cost, dar trebuie să se țină seama și de pierderea la nivel de prezență a grupului Ringier în România. Imi pare foarte rău pentru ce s-a întâmplat cu ziarul și cred că va avea consecințe în întreaga industrie”.

Fiul unui foarte cunoscut jurnalist sportiv clujean, Hadrian Mateescu a ocupat diferite poziții executive în trustul Ringier și apoi în holdingul Adevărul. Ulterior a dezvoltat o rețea națională de distribuție de presă și carte. În prezent, conduce editura Cuantic.