Cum crede Banca Națională a României că ne va merge în continuare: Inflație, inflație, inflație…

Decizia Băncii Naționale a României (BNR) privind majorarea dobânzii de referință este înoțită de o analiză a evoluției economiei românești, care ar putea să dea o imagine despre ce ne așteaptă în continuare.

Conform BNR, inflația a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35% în ianuarie și la 8,53% în februarie, de la 8,19% în decembrie 2021.

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV ((octombrie – decembrie) 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1% față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii.

În același timp, dinamica anuală a PIB (Produsul Intern Brut) a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4%, de la 6,9% în trimestrul III.

Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat.

Exportul net și-a redus ușor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care scăderea variației importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III. În schimb, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali.

Efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata șomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7%, iar în ianuarie și februarie 2022 s-a menținut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019. Deficitul de forță de muncă și-a accelerat însă creșterea în primele trei luni din 2022, iar intențiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, s-au mărit.

Asta a fost. Asta urmează

Evoluțiile recente sugerează o ușoară revenire a activității economice în trimestrul I 2022, probabil temporară, care implică, însă, descreșterea dinamicii anuale a PIB.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să crească ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul șocurilor pe partea ofertei.

Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările prețului combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, sub influența creșterii cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite.

Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc însă considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Totodată, incertitudini și riscuri sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale.

Să nu încheiem înainte de a preciza că acest text este – încearcă să fie – un scurt și, inevitabil, incomplet rezumat al analizei și prognozei făcute de BNR.