Cum au fost reprezentaţi clujenii în Parlament în legislatura 2008-2012

Judeţul Cluj a trimis în Parlament, în urma alegerilor din 2008, zece deputaţi şi patru senatori. Acum însă, după patru ani de legislatură, doar zece dintre aceştia mai reprezintă interesele clujenilor în forul legislativ al ţării. Patru dintre deputaţii clujeni validaţi în 2008 şi-au pierdut mandatul din diverse motive înainte de finalizarea legislaturii. Ziarul Faclia vă prezintă de ce la final de legislatură Clujul are în Parlament doar şase deputaţi şi, totodată, vă face o analiză a activităţii parlamentarilor clujeni care îşi încheie mandatul.

În urma alegerilor din 2008, au reuşit să obţină cîte un mandat în Senat Marius Nicoară (PNL-Colegiul3), Mihail Hărdău (PDL-Colegiul 1), Şerban Rădulescu (PC-Colegiul 2), Alexandru Cordoş (PSD-Colegiul 4) iar în Camera Deputaţilor Cornel Itu (PSD- Colegiu 6), Vasile Soporan (PSD-Colegiul 7), Petru Călian (PDL-Colegiul 3), Daniel Buda (PDL-Colegiul 2), Adrian Gurzău (PDL-Colegiul 4), Mircia Giurgiu (PDL-Colegiul 1), Pálfi Mózes Zoltán (UDMR-Colegiul 9), Máté András Levente (UDMR-Colegiul 10), Virgil Pop (PNL-Colegiul 8) şi Horea Uioreanu (PNL-Colegiul 5). Dintre aceştia, doar şase au reuşit să ajungă la final de mandat. Restul şi-au pierdut mandatul fie din cauză că şi-au dat demisia, fie din motive penale. A fost, însă, din nefericire şi un caz de deces.

Parlamentarii clujeni validaţi în 2008 şi care nu se mai regăsesc acum în forul legislativ sînt: Pálfi Mózes Zoltán (UDMR), Virgil Pop (PNL), Vasile Soporan (UNPR) şi Horea Uioreanu (PNL).

Mandatul lui Pálfi Mózes Zoltán (UDMR) a încetat în 29 august 2011 după ce a survenit decesul acestuia. Pe parcursul activităţii sale, deputatul a avut o luare de cuvînt în plen şi 13 propuneri legislative. Deşi, potrivit legii, trebuiau organizate alegeri în Colegiul 9, Puterea de atunci nu a luat măsuri în acest sens.

Virgil Pop nu şi-a mai putut exercita mandatul de deputat începînd cu luna martie 2012 din cauză că a fost încarcerat pentru a executa o pedeapsă de cinci ani cu închisoarea în urma unei condamnări definitive pentru fapte de corupţie.

Vasile Soporan şi-a încetat activitatea de parlamentar în 28 februarie 2012, prin demisie, invocînd motive personale. „Am demisionat din Parlament din motive personale. Familia mea are nevoie de mine la Cluj, iar prezenţa mea este esenţială aici. Prioritate este familia mea. Ce a mai rămas din ea. Din alte puncte de vedere, pot sprijini comunitatea clujeană, dacă mai are nevoie de serviciile mele, dar nu voi candida la nicio funcţie în administraţia publică locală”, declara atunci Vasile Soporan. Între 2001 şi 2004, el a fost prefect al judeţului Cluj. În PSD a fost, între 2001-2004, prim-vicepreşedinte al PSD Cluj, iar între 2004 şi 2005 a deţinut funcţia de preşedinte executiv al PSD Cluj. Vasile Soporan a fost ales deputat în 2004 şi 2008 pe listele PSD, dar a demisionat din acest partid în noiembrie 2009, devenind parlamentar independent, după care s-a înscris în UNPR, unde deţine funcţia de vicepreşedinte la nivel naţional. Pe parcursul activităţii parlamentare, Soporan a avut 67 de luări de cuvînt în plen, 58 de declaraţii politice, 26 de propuneri legislative şi 45 de întrebări şi interpelări.

Horea Uioreanu a fost ales deputat în Colegiul 5 Gherla, însă în iunie 2012 şi-a înaintat demisia, după ce a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Uioreanu a reuşit, în cei trei ani şi jumătate de activitate parlamentară, să aibă 133 de luări de cuvînt, 99 de declaraţii politice, 59 de propuneri legislative şi 41 de întrebări şi interpelări.

Ce (n-)au făcut parlamentarii clujeni în patru ani de mandat?!
Activitatea celor şase deputaţi şi patru senatori clujeni care se apropie de final de legislatură 2008-2012 s-a concentrat pe rezolvarea, în general, a unor probleme de ordin naţional, însă nu au fost ignorate nici problemele locale şi regionale. O parte dintre ei s-au remarcat prin diverse activităţi legate de procesul legislativ, în timp ce unii s-au dovedit eficienţi doar în timpul campaniilor electorale şi al conferinţelor de presă. Pe alţii, însă, alegătorii nu prea i-au mai văzut la faţă, dar nici în Parlament nu au făcut mare treabă.

Din datele prezentate pe site-ul Camerei Deputaţilor reiese că unii dintre parlamentarii de Cluj s-au mulţumit doar să semneze initiaţivele legislative „la grămadă”, alături de colegii din grupul parlamentar din care fac parte. Printre domeniile faţă de care au manifestat preocupare deputaţii şi senatorii clujeni se numără infrastructura, sănătatea şi învăţămîntul.
Cel mai vorbăreţ deputat clujean în Parlament a fost Mircia Giurgiu (PDL) cu 339 de intervenţii. Tot el şi-a pus iscălitura pe 327 de iniţiative legislative şi a formulat 1380 întrebări şi interpelări.

Giurgiu a încercat pe cît a putut să dea curs tututor memoriilor pe care le-a primit la cabinetul său parlamentar.  El a fost solicitat cu probleme legate de desfiinţarea unor unităţi şcolare de mare tradiţie din judeţul Cluj, difuzarea meciurilor de fotbal ale echipei naţionale, sistemul de coplată şi continuarea lucrărilor la tronsonul de autostradă Gilău-Borş. De asemenea, a încercat printre altele, să afle soluţii pentru rezolvarea situaţiei de la Fabrica Sticla Turda, Staţiunea Pomicolă Cluj-Napoca şi Centrul de Diagnostic şi Tratament din Cluj-Napoca, dar şi pentru deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar. Tot Giurgiu a încercat să atragă atenţia cu privire la atacul urşilor asupra locuitorilor din zona Mărişel, Rîşca şi Beliş. Pe linie legislativă, Mircia Giurgiu a iniţiat un număr considerabil de legi faţă de ceilalţi colegi ai săi. Nu toate însă s-au dovedit de succes. Spre exemplu, una dintre acestea a atras o serie de controverse. Este vorba de proiectul de lege de modificare a Legii Instituţiei Prefectului prin care secretarii de consilii locale să treacă din subordinea primarilor în subordinea prefecţilor. În urma anunţării acestui proiect au apărut petiţii semnate de sute de persoane pentru blocarea propunerii. Tot Giurgiu a fost unul dintre coautorii  unei legi care prevede ca în prima zi a lunii mai să se sărbătorească Ziua Tatălui, iar după alte şapte zile, Ziua Mamei. De asemenea, Giurgiu a iniţiat propunerea legislativă privind declararea zilei de 30 noiembie – Ziua Sfîntului Andrei- ca sărbătoare legală.

Democrat liberalii clujeni din legislativ se remarcă printr-un număr destul de mare de solicitări de informaţii de la membrii Executivului făcute prin intermediul întrebărilor şi interpelărilor parlamentare. Astfel, Daniel Buda a formulat în cei patru ani de mandat 433 de întrebări şi interpelări, Petru Călian are 138 iar Adrian Gurzău 290. La capitolul intervenţii în plen, cel mai activ democrat liberal clujean este Petru Călian cu 352, urmat de Daniel Buda cu 148 de luări de cuvînt şi Adrian Gurzău cu 36. Democrat liberalii clujeni s-au folosit destul de des şi de instrumetul declaraţiei politice pentru a atrage atenţia cu privire la diverse aspecte ale vieţii politice şi sociale. Pe primul loc la acest capitol se află Daniel Buda cu 92, urmat de Petru Călian cu 91 şi Adrian Gurzău cu doar 26 declaraţii politice. În privinţa iniţiativelor legislative, la parlamentarii PDL de Cluj situaţia este următoarea: Buda-65; Călian-115, Gurzău -54.
Din declaraţiile politice şi din întrebările formulate de deputaţii democrat liberali de Cluj reiese că printre preocupările lor s-au numărat sănătatea, fondurile europene, educaţia, dar şi justiţia.

Buda a dorit să afle răspunsuri la probleme precum: deficitul de personal calificat în sistemul sanitar; înfiinţarea Poliţiei copiilor, pentru prelevarea organelor;  Situaţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj; pericolul reprezentat de antenele GSM; situaţia muzeului “Octavian Goga” din Ciucea şi cea a Parcului Etnografic „Romulus Vuia din Cluj-Napoca”, suplimentarea numărului medicilor specialişti, scăderea preţului rovinietei, eliminarea impozitării tichetelor de vacanţă şi atragerea de investitori pentru regiunea de Nord-Vest. Călian a vrut lămuriri, pe parcursul celor patru ani de mandat, la probleme de genul „pericolul din pîine”, „mortalitatea infantilă”, „preţul laptelui autohton”, „programul rabla pentru tractoare”, „proiectul imobiliar de pe valea Gîrbăului din Cluj-Napoca, „datoriile spitalelor clujene”, „problema adopţiilor”, „devierea rîului Someş pentru dezvoltarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca” şi „problema produselor etnobotanice”.

Adrian Gurzău a fost preocupat, printre altele, pe parcursul celor patru ani de mandat, de probleme precum „şpaga pentru o diplomă de absolvire a facultăţi”, „preţul gazelor”, „chirurgia robotică”, „interceptarea ilegală a telefoanelor românilor”, „angajarea de bucătari în cadrul unităţilor MApN”, „desfiinţarea duty-free-urilor”, „furturile de la calea ferată”, „de mîncarea stricată în unele azile de bătrîni din Cluj-Napoca”, „mărirea preţului la gaze pentru populaţie” şi de ”situaţia lucrărilor la reţeaua de gaze naturale în Cluj-Napoca”. În ceea ce priveşte iniţiativele legislative, Gurzău a fost autor sau coautor la proiecte de lege legate de statutul deputaţilor şi senatorilor, Codul Silvic, transportul în regim de taxi, instituirea Zilei Naţionale de Rugăciune ca sărbătoare legală nelucrătoare, Arhivele naţionale, organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, activitatea de cămătărie şi instituirea zilei limbii române.

Senatorul democrat liberal Mihail Hărdău a încercat şi el să se folosească de pîrghiile parlamentare pentru a rezolva diverse probleme. Mihail Hărdău a reuşit să vină pe parcursul mandatului cu 24 declaraţii politice, 11 întrebări şi trei interpelări, 37 de iniţiative legislative şi 228 de luări de cuvînt în plen.

Parlamentarii USL de Cluj au încercat pe parcursul celor patru ani, cu instrumentele pe care le deţine Opoziţia, să satisfacă cît pot interesele electoratului care i-a trimis în Parlament. Deputatul social democrat Cornel Itu, ales în Colegiul 6 Dej, a avut în acest sens 43 de luări de cuvînt, 36 declaraţii politice, 51 de propuneri legislative şi 52 de întrebări şi interpelări. Itu a dorit să găsească soluţii pentru construirea de centuri de ocolire în jurul oraşelor din  judeţul Cluj, „lipsa crotaliilor auriculare”, finalizarea lucrărilor începute la campusurile şcolare şi plata asistenţilor sociali care îngrijesc persoanele cu handicap. Tot Itu s-a implicat în rezolvarea situaţiei finaciare a Primăriei Corneşti din judeţul Cluj, finalizarea drumului DN 18B, sectorul de drum Măgoaja – Rohia şi pentru salvarea Staţiunii Pomicole Cluj. Cornel Itu a fost, totodată, autor sau coautor a mai multor proiecte de lege. Printre acestea se numără propunerea legislativă privind instituirea unei indemnizaţii sociale minime garantate pentru persoanele în vîrstă care nu primesc pensie, propunerea legislativă privind înfiinţarea şi funcţionarea societăţilor şi depozitelor de colectare a fierului vechi şi propunerea legislativă privind etichetarea produselor care conţin organisme modificate genetic.

Activitatea senatorului Alexandru Cordoş s-a concretizat în 69 de declaraţii politice, 69 întrebări şi 46 interpelări. Cordoş s-a implicat în salvarea mai multor şcoli din judeţul Cluj care figurau pe lista Inspectoratului Şcolar Judeţean ca unităţile şcolare propuse pentru desfiinţare. Tot Cordoş s-a implicat în găsirea de soluţii pentru evitarea disponibilizării celor peste 800 de angajaţi de la Autostrada Transilvania, a celor de la Mechel Cîmpia Turzii şi găsirea de soluţii pentru disponibilizaţii de la Nokia. Senatorul clujean a fost autor sau coautor a 67 de iniţiative legislative şi a avut 262 de intervenţii în plen.

Activitatea senatorului Marius Nicoară s-a concretizat în cei patru ani de mandat în 94 de declaraţii politice, 36 de întrebări, 93 de interpelări, precum şi 8 interpelări adrestate chiar primului ministru. Totodată, Nicoară a fost activ şi la capitolul discursuri, avînd 135 de luări de cuvînt în plen. Conform datelor puse la dispoziţie de Senatul României, parlamentarul liberal clujean s-a implicat în rezolvarea unor probleme precum: lipsa fondurilor din spitale, radarele fixe, amplasarea sistemelor de monitorizare a traficului rutier, dubla impozitare, reabilitarea monumentelor istorice, premierea olimpicilor clujeni şi finanţarea Autostrăzii Transilvania.
Senatorul Partidului Conservator Şerban Rădulescu a avut 13 declaraţii politice, 28 întrebări şi 7 interpelări. De asemenea, Rădulescu a semnat 53 de iniţiative legislative şi a intervenit de 27 de ori în plen.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are în Parlament la final de legislatură doar un reprezentant. Este vorba de deputatul Máte Andras Levente. Potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaţilor, parlamentarul UDMR de Cluj a reuşit să intervină în cei patru ani de mandat de 80 de ori în plenul Camerei şi să formuleze 17 interpelări şi 57 declaraţii politice.

Nu ştim exact cîte din promisiunile parlamentarilor clujeni făcute în campania electorală în toamna anului 2008 s-au concretizat pe parcursul celor patru ani de mandat, însă e cert că sondajele de opinie arată că românii au tot mai puţină încredere în parlamentari. Acest lucru nu spune altceva decît care sînt performanţele activităţii acestora. În schimb, cu excepţia lui Mihail Hărdău, parlamentarii clujeni care se află la final de mandat 2008-2012 doresc să prindă o nouă legislatură în Parlamentul României, fiind trimişi de partidele din care fac parte să intre în bătălia electorală din 9 decembrie.
C. PURIŞ