Cum a ratat România utilizarea canalelor de irigații la producerea de energie verde

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros susține că afirmațiile unora cum că proiectele MADR privind irigațiile nu erau suficient de verzi și că erau învechite, sunt false și manipulatoare. Liberalul arată că potrivit analizei European Institute of Public Administration planul privind sistemul de irigații propus de România pentru PNRR era cel mai verde draft național.

„De peste un an vorbesc în spațiul public de nevoia esențială ca România sa elaboreze  și să finanțeze o Strategie de Gestionare a Apei. Apa ca resursa vitală si uneori, în unele zone geografice, epuizabilă. În zona Marii Negre, în ultimii zeci de ani efectele secetei, inclusiv fenomenul de deșertificare, sunt tot mai vizibile. Există o infrastructură de irigații veche, distrusă, care reușește să irige maxim 500-600 mii hectare din cele aproximativ 3 milioane amenajate.
În Banat si Crișana ne confruntam cu fenomenul advers, de umiditate excesivă în unele perioade. Aici avem o infrastructură de desecare-drenaj (din 1780 in Banat), pe aproximativ 2.8 mil hectare, care trebuie reabilitată.

În ultimii ani, bugetul național a finanțat cu sume mult prea mici reabilitarea acestor infrastructuri, care în multe cazuri sunt nefuncționale sau energofage.
Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, care conform L269/2015 și HG 793/2016 privind Programul Național de Reabilitare a infrastructurii principale de irigații din trebuia să aibă alocat 1 miliard de euro în 5 ani, a fost finanțat în perioada 2017-2019 cu suma 528 mil lei, adică 176 mil/ an. În anul 2016 nu a avut nici 1 leu alocat. În 2020 și în 2021 am alocat câte 300 milioane lei. Mai mult, dar totuși insuficient. Pentru reabilitarea infrastructurii secundare, cea care deservește exploatațiile, au fost alocate 435 milioane euro, din PNDR 2014-2020. Am considerat oportun, anul trecut, împreună  cu ministrul Boloș, cu acordul guvernului, să finanțăm cu 6,5 mld euro, prin  PNRR o strategie complexă (irigatii, desecare – drenaj, CES, prevenirea deșertificării, sistem Antigrindină și creștere a precipitațiilor). Să nu mai avem o agricultură meteodependentă. Să creștem suprafața umedă a țării, să creștem reziliență alimentară, utilizând apa mai puțină, energie mai puțină și energie verde. Eficient și durabil (responsabil). Verde.
La sfârșitul anului 2020 draftul de program trimis de către România, analizat de către EIPA, European Institute of Public Administration, instituție care face analize bazate pe datele transmise de către Comisia Europeană concluziona că propunerile României au componenta verde în procent de 64,8%. Acesta era stadiul PNRR în Decembrie. Era, după cum ușor se poate observa, pe departe cel mai “ verde” draft național. Si conținea componenta MADR privind gestionarea apei, cu o alocare de 6,5 miliarde euro”, a afirmă ministrul Agriculturii.
Adrian Oros spune că nu soluțiile care au fost propuse sunt vechi ci amenajările de irigații sunt cele înființate de România în perioada 1965-1990. Ministrul liberal precizează că planul privind irigațiile oferă soluții tehnologice noi. Printre acestea ar materiale prietenoase cu mediu, modernizarea și digitalizarea exploatării amenajărilor, manevrarea echipamentelor hidromecanice automatizată folosind energia produsă de turbine eoliene sau panouri fotovoltaice, pentru o mai bună gospodărire a apei,  sisteme SCADA, descentralizarea managementului. Totodată a fost gândită cea mai inovativă soluție, adaptată la infrastructura existentă. Este vorba amenajarea peste canalele de irigații a unei rețele de panouri fotovoltaice.

„Administrăm peste 9600 km de canale principale. Dorim să acoperim, după impermeabilizare, aceste canale cu panouri foto-voltaice. O suprafață de aproximativ 96 mil mp, neutilizabilă în alt mod, aflată în gestiunea MADR (ANIF). Asistăm la o extindere a parcurilor fotovoltaice, pentru dezvoltarea lor fiind scoase din circuitul agricol mari suprafețe de teren. Venim cu soluția prevăzută în draftul nostru de proiecte. Pentru producerea 1 MW este necesară aproximativ o suprafață de 2 ha teren, iar noi putem dezvolta un parc fotovoltaic pe 9.600 ha. Costurile pentru amenajarea unui parc fotovoltaic raportat la energia produsă este de aproximativ 1,4 milEuro/Mwh. O producție de energie verde și ieftină”, spune Adrian Oros..
C. PURIȘ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut