Cum a arătat Cătăniciu că tehnocraţia rămîne doar o lozincă

Deputatul ALDE de Cluj, Steluţa Cătăniciu, şi-a anunţat, marţi seara, demisia din comisia Juridică a Camerei Deputaţilor după ce colegii săi parlamentari au votat validarea Cristinei Guseth, directorul Freedom House, pentru funcţia de ministru al Justiţiei. Gestul Steluţei Cătăniciu a reprezentat un protest faţă de faptul că prin maşina politică de vot s-a acceptat pentru un portofoliu cheie, cum este cel al Justiţiei, o persoană nepregătită profesional. Totodată, Cătăniciu a dorit să arate că discuţiile din ultimele zile despre tehnocraţi sînt mai mult lozinci.

Cu ocazia audierii în comisiile de specialitate ale Parlamentului a Cristinei Guseth, propusă pentru portofoliul Justiţiei, deputatul ALDE de Cluj, Steluţa Cătăniciu a încercat să afle de la directorul Freedom House care-i sînt obiectivele pentru acest minister şi prin ce mecanisme vrea să le implementeze. Pe parcursul dialogului, Guseth, de profesie inginer electronist a avut foarte multe ezitări, dînd dovadă că acest minister este pentru ea o pălărie care nu i se potriveşte. Una dintre temele abordate de Steluţa Cătăniciu a fost legată de sistemul de imunităţi. Deputatul ALDE i-a cerut Cristinei Guseth să detalieze obiectivul privind întărirea legislaţiei şi consolidarea integrităţii în instituţiile publice prin revizuirea sistemului de imunităţi.

Deputatul ALDE a rugat-o pe Guseth să detalieze obiectivul privind întărirea legislaţiei şi consolidarea integrităţii în instituţiile publice prin revizuirea sistemului de imunităţi. “Întrebarea mea este raportată la acest obiectiv al dvs. şi, implicit, al Guvernului din care, probabil, veţi face parte. La ce instituţii publice vă referiţi şi dacă instituţia prezidenţială face parte, se regăseşte în cadrul acestor instituţii? Ce înţelegeţi prin sistemul de imunităţi pe care doriţi să-l revizuiţi şi cum doriţi să o faceţi în mod concret, care este procedura pas cu pas?”, au fost întrebările deputatului Cătăniciu. Cristina Guseth a arătat că imunităţile sînt prevăzute în Constituţie. “Este imunitatea pentru opinia politică, dar este şi imunitatea în faţa legii care îi aşează pe unii deasupra legii”, a completat aceasta. (…) Cred că pentru a funcţiona un stat în regim democratic este foarte important ca preşedintele să aibă imunitate pe perioada mandatului. În afară de imunitatea pe care o are preşedintele…”, a fost răspunsul Cristinei Guseth urmat de o pauză. Bogdan Ciucă a intervenit spunînd că acesta a fost răspunsul la o parte din întrebare, respectiv că preşedintele trebuie să aibă imunitate, dar i-a amintit că întrebarea era mai complexă şi se referea la ce la alte instituţii se referă atunci cînd vorbeşte de imunităţi şi la revizuirea sistemului. ‘’Mie mi se pare că aici ar trebui făcut referire la administraţia centrală şi locală. După ştiinţa mea, oamenii care lucrează, funcţionarii publici nu au imunitate şi cînd vorbim de imunitate vorbim de imunitate pentru o funcţie aleasă. Este imunitatea pentru declaraţii politice”, a precizat Guseth. Preşedintele Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor a întrebat-o pe Steluţa Cătăniciu dacă este mulţumită de răspuns. “Să răspund eu? (…) Aştept răspunsul. Nu vă supăraţi. Aici noi audiem. Vă rog să mă credeţi că sînt de foarte bună credinţă. Exact la fel ca toţi colegii mei din această sală. Vă rog să aveţi în vedere că audiem viitorul ministru al Justiţiei. Dacă dvs. consideraţi că este doar o simplă formalitate, atunci eu renunţ la a primi răspunsul la întrebarea pe care eu am adresat-o. E o întrebare de bun-simţ, cea mai simplă întrebare avînd în vedere statul de drept pe care stimata doamnă îl clamează şi îl apără de 25 de ani. (…) Dacă această audiere este serioasă, aştept răspuns şi vă rog să nu treceţi mai departe pînă cînd nu se va răspunde la această întrebare”, a afirmat Cătăniciu.

În ciuda prestaţiei slabe a Cristinei Guseth, membrii comisiilor de specialitate, cu excepţia parlamentarilor ALDE, au votat pentru numirea Cristinei Guseth la Justiţie. Acest lucru a revoltat-o pe Steluţa Cătăniciu, aceasta anunţînd, imediat după prezentarea rezultatului că demisionează din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Ea a spus că nu mai poate face parte din această Comisie care a validat-o pe Guseth în ciuda faptului ca a fost total nepregatită, precizînd că votul dat de colegii săi reprezintă o palmă pentru justiţie. “După ce s-a întîmplat în această seară, nu mai vreau să fac parte din această Comisie”, a declarat Steluţa Cătăniciu, deputat ALDE, care deţine şi funcţia de chestor al Camerei Deputaţilor.

Propunerea Cristinei Guseth pentru portofoliul Justiţiei a fost vehement contestată de asociaţiile profesionale ale magistraţilor din România. Astfel, printr-un comunicat remis presei, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România(UNJR) a arătat că nominalizarea Cristinei Guseth “este o propunere surprinzătoare şi de neînţeles”. “Este pentru prima dată în istoria, cel puţin postdecembristă, cînd este propusă ca ministru al Justiţiei o persoană care nu are studii juridice. Apreciem activitatea doamnei Cristina Guseth în susţinerea publică a luptei împotriva corupţiei, dar Ministerul Justiţiei este o instituţie cu un rol fundamental în statul de drept, iar atribuţiile ministrului Justiţiei depăşesc cu mult problematica legată de anticorupţie şi comunicare”, a declarat Dana Gîrbovan, preşdintele UNJR.

Şi Asociaţia Magistraţilor din România(AMR) a contestat propunerea ca directorul Freedom House să preia portofoliul Justiţiei. ‘’AMR critică nominalizarea formulată pentru portofoliul de la Ministerul Justiţiei, una dintre cele mai complexe instituţii, cu implicaţii deosebite, nu doar în privinţa sistemului judiciar, ci şi asupra societăţii în ansamblu. Sîntem nevoiţi să descoperim în fiecare zi că vehicularea promovării unor valori incontestabile, a unor specialişti în gestionarea destinului justiţiei, invocarea interesului concret pentru un sistem de justiţie puternic au fost şi rămîn promisiuni fără fond, fără legatură cu realitatea’’, a arătat AMR.

Se pare că prestaţia Cristinei Guseth în faţa membrilor Comisie juridice şi reacţia magistraţilor din România l-a făcut pe Dacian Cioloş să revină asupra propunerii pentru Ministerul Justiţiei. Astfel, ieri dimineaţă, a fost vehiculat numele lui Mihai Selegean. În final, în faţa comisiilor de specialitate ale Parlamentului s-a prezentat pentru a primi aviz Raluca Prună. Aceasta însă a reuşit să treacă de testul parlamentarilor.
C.P.