Cu MIRCEA MUTHU despre Estetica azi

Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România organizează o nouă conferinţă din ciclul Scriitorul în cetate, ocazie cu care profesorul Mircea Muthu va vorbi pe tema Estetica – educaţia Subiectului ca subiect în raport cu Lumea.

Cu acest prilej va avea loc lansarea recentelor volume semnate de Mircea Muthu: „Estetica, între mediere şi sinteză” (Editura Limes, 2016) şi „Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european – Confluenţe culturale”, ediţie revăzută şi adăugită (Editura Şcoala Ardeleană, 2017). Evenimentul va avea loc joi, 23 februarie 2017, începând cu ora 12, la sediul Filialei Cluj a USR.

Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Mircea Muthu s-a născut la 1 ianuarie 1944, în Iernut, judeţul Mureş. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România; debutul absolut în revista „Tribuna” (1967). Volume: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989 şi 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993 şi 1998; Esenţe (Poeme), 1994; Cântecul lui Leonardo, 1995; Călcâiul lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi „vremea uitată” – o nouă interpretare a basmului „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (în colaborare cu Maria Muthu), 1998 şi 2008; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000 şi 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002 şi 2008 / Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România /; Balcanologie, vol. I, 2002; Grafii (Poeme), 2004; Balcanologie, vol. II, 2004; Studii de estetică românească, 2005 şi 2014 (ediţie revăzută şi adăugită); Balcanologie, vol. III, 2008; Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie, 2011; Panoramic sud-est european. Confluenţe culturale, 2012; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane, vol. I, 2013; Estetica între mediere şi sinteză, 2016. Coautor la dicţionare de literatură română şi la numeroase volume colective. Ediţii îngrijite: Anton Pann (1973), Liviu Rebreanu (1976), Henri Jacquier (1991), Radu Stanca (1997), Eugeniu Sperantia (1997), Al. Dima (2002). Distincţii: Ordinul Naţional Pentru merit în grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Academiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate decernat de Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2016.

Unitatea în diversitate a sud-estului european poate fi circumscrisă de câteva constante ordonate pe cel puţin patru paliere într-o dispunere circulară şi coextensivă: constantele antropo-geografice, comunitatea de destin (verificabilă socio-economic, politic şi cultural), structura mentalităţilor oriental-occidentale şi palierul eminamente reflexiv, cuprinzând o posibilă meditaţie despre statutul lui între al sud-esticului, precum şi echilibrul instabil, constitutiv acestui areal. Balcanismul (delimitabil de Balcanitate) este, mai întâi, o realitate politică şi etnică fragmentată, generând conflicte armate şi sentimentul/conştiinţa provizoratului istoricizat; este, apoi, din unghiul mentalului colectiv, o dramă întoarsă adesea în derizoriu – parte integrantă dintr-o filosofie a supravieţuirii; există, în sfârşit, balcanismul ca răscumpărare prin artă şi cu funcţie compensativă, provocată dar şi întreţinută de regimurile autocratice şi de spaţiile închise, adiabatice. (Mircea Muthu despre cartea „Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european – Confluenţe culturale”)