Criza energetică arată cât de importante sunt investițiile

Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investiţiile în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice, iar în context seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat, susţine analistul Bogdan Maioreanu, într-un comentariu de specialitate, publicat marţi. „Starea actuală de alertă energetică din România, declanşată de debite scăzute record ale Dunării, reprezintă o criză pe termen scurt, dar are potenţialul de a se repeta în anii următori. Guvernul a solicitat marilor consumatori de energie electrică să-şi reducă consumul în orele de vârf. Armata pune în aplicare măsuri de urgenţă, inclusiv dinamitarea unei stânci şi scufundarea unor barje pentru a devia apă suplimentară din Dunăre către reactoarele de la Cernavodă, într-o încercare disperată de a menţine în funcţiune cel puţin unul dintre acestea. Criza actuală evidenţiază necesitatea investiţiilor care să prevină astfel de penurii energetice, pe un continent tot mai cald şi mai ales într-o ţară în care aproape jumătate din producţia de energie electrică depinde într-un fel sau altul de apă (…) Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investiţiile în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice. Autoritatea de reglementare română, ANRE estimează că ţara are nevoie de investiţii de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producţie, reţele, stocare şi interconexiuni transfrontaliere. Proiectele-cheie, de la zăcământul de gaze Neptun Deep, la noi unităţi nucleare, centrale pe gaz şi până la proiectele hidroenergetice amânate, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative şi procedurale”, susţine consultantul eToro. Potrivit specialistului, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Astfel, raportul „Starea climei în Europa 2025” al programului Copernicus a constatat că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce aproximativ 70% dintre râuri au avut debite sub medie, iar anumite zone din Europa Centrală au trecut prin unul dintre cei mai secetoşi zece ani din istoria înregistrărilor, umiditatea solului atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani.

„Europa se încălzeşte de peste două ori mai repede decât media globală, ceea ce înseamnă că producţia de energie dependentă de cursurile de apă, precum răcirea centralelor nucleare şi energia hidroelectrică, se confruntă cu perturbări recurente, nu izolate. Acest aspect este important, întrucât în ultimele 12 luni, până în mai 2026 energia hidroelectrică a fost principala sursă de energie regenerabilă din România, contribuind cu aproximativ un sfert la producţia totală de energie electrică. Energia nucleară urmează, asigurând aproape 19%, în timp ce energia eoliană şi cea solară contribuie cu aproximativ 12%, respectiv 9%. Combustibilii fosili reprezintă încă aproape o treime din mixul energetic al ţării, evidenţiind o dependenţă semnificativă de gaz şi cărbune. Dependenţa de gaz se situează la aproximativ 17%, iar cea de cărbune la aproape 11%. Ţara utilizează, de asemenea, unele importuri de energie electrică, care au reprezentat în medie 4,1%”, se menţionează în analiza de specialitate.