Criza din Europa afectează în mod serios economia Chinei

Nezavisimaia Gazeta

Scăderea cererii de pe pieţele Uniunii Europene (UE) a provocat serioase pierderi economiei chineze. Exporturile s-au redus în mod semnificativ, micile întreprinderi au început să disponibilizeze muncitori, pronosticul privind creşterea Produsului Intern Brut (PIB) pentru 2011 a fost revizuit în scădere, iar rezervele în valută ale ţării s-au devalorizat parţial. De altfel, după cum explică experţi în economie, încetinirea ritmului de creştere îi oferă Chinei posibilitatea de a trece la un nou model de dezvoltare economică.

Date destul de îngrijorătoare conţine şi raportul privind starea producţiei industriale, raport elaborat de banca HSBC. Acesta constată cea mai mare scădere din ultimele 22 de luni a ritmului de creştere a producţiei în domeniu. Indicele de activitate în industrie (PMI) folosit de bancă şi care se calculează pe baza cererilor din partea managerilor pentru aprovizionare a coborît în noiembrie la 48 de puncte, ceea ce înseamnă că activitatea în acest domeniu a început să scadă, în condiţiile în care un indice de 50 de puncte delimitează extinderea producţiei de reducerea acesteia.

Însă, potrivit unui economist al băncii HSBC, motive grave de îngrijorare nu există. Ritmul inflaţiei scade, iar aceasta înseamnă că Beijingul va putea realiza o “aterizare lină”. Adică, în următoarele luni industria va creşte, însă într-un ritm relativ moderat de 11-12%. Un asemenea ritm s-a mai înregistrat doar în 2009, cînd China depăşea consecinţele crizei economice globale. Se aşteaptă ca în acest an creşterea producţiei industriale a Chinei să fie de 14%.

Încetinirea ritmului de creştere are chiar şi unele aspecte pozitive. China şi-a trasat drept obiectiv să se adapteze unui nou model de dezvoltare: să treacă de la modelul de creştere extensivă la cel intensiv, inovativ. Încetinirea ritmului de creştere creează condiţii pentru atingerea acestui obiectiv. În acelaşi timp, se aştepta ca scăderea cererii pe pieţele externe să fie compensată în totalitate de majorarea cererii pe plan intern, însă acest lucru nu s-a întîmplat. Dependenţa Chinei de conjunctura mondială rămîne puternică. Incertitudinile din zona euro afectează cu adevărat economia chineză.

Reducerea dramatică a cererii în Europa şi SUA, solicitările de majorare a salariilor venite din partea angajaţilor din fabrici şi creşterea cursului yuanului – acestea sînt cele “trei capete ale hidrei care ameninţă exporturile chineze”. În opinia unor oameni de afaceri chinezi, situaţia actuală este chiar mai rea decît cea din 2008. Întregul pachet de măsuri şi stimuli au îngrădit oarecum China de consecinţele crizei mondiale, însă a provocat şi probleme serioase, cum sînt excesul de lichidităţi şi formarea unor imense datorii ale guvernelor şi întreprinderilor de stat de la nivel regional. De aceea, guvernul central chinez şi-a trasat drept scop principal asigurarea unei “aterizări line” pentru economia ţării.