Criza din Cipru: Momentul RTCN?

Wall Street Journal

Locuitorii din Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN, recunoscută doar de Turcia) privesc dificultăţile bancare cu care se confruntă sudul insulei întrebîndu-se dacă nu se conturează o oportunitate pentru ei.

Dintr-un anumit punct de vedere, criza financiară din RCipru pare o oportunitate. RTCN a fost cufundată timp de aproape patru decenii în stagnare economică, în timp ce sudul insulei a construit o forţă bancară şi s-a alăturat zonei euro. Acum, însă, instituţiile financiare ale sale se clatină din cauza creditelor neperformante acordate Greciei.

Oficiali din nord prevăd că un val de depozite expatriate din bănci cipriote greceşti s-ar putea muta peste linia de demarcaţie a insulei pentru a scăpa de impozitare şi nesiguranţă. Autoritatea de reglementare bancară a RTCN a notificat creditorii din regiune să se pregătească de depozite mari şi să fie atenţi cu transferurile care ar putea contraveni normelor împotriva spălării banilor.

Şi hotelierii mizează pe faptul că mai mulţi turişti europeni şi ruşi vor opta pentru a vizita nordul, în contextul tulburărilor din staţiunile de vacanţă populare din sud.

Deşi nu este clar dacă deponenţii vor alege băncile din RTCN în locul altor competitori internaţionali, optimismul reflectă un sentiment larg resimţit aici, că şansele s-au inversat parţial. Timp de aproape 40 de ani, enclava turcă, care are o populaţie de 300.000 de locuitori, comparativ cu 800.000 în sud, a fost sufocată de izolarea sa de pieţele europene şi de o dependenţă majoră de economia volatilă a Turciei continentale.

Criza financiară globală a inversat parţial această tendinţă. Enclava nu doar a fost cruţată de criza datoriilor din Europa, dar este remorcată la boom-ul economic al Turciei, crescînd cu o rată medie de aproape 4% din 2010. Creşterea investiţiilor turce a ajutat sectorul turismului din nord să se extindă cu 30% din 2009, în timp ce sectorul educaţiei a văzut numărul studenţilor străini de pe insulă dublîndu-se la 50.000 în cinci ani, potrivit Autorităţii privind Investiţiile.

Noi staţiuni şi sate de vacanţă au apărut în apropiere de noile şosele de coastă turce, în timp ce Turkish Petroleum Corp din Turcia urmează să înceapă forajul onshore de explorare de gaze la sfîrşitul acestei luni. Firmele turceşti de construcţii construiesc o conductă de apă în valoare de 1,1 miliarde de lire (600 milioane de dolari) care merge pe o porţiune de 107 km de la insulă spre Turcia – o ilustrare a relaţiei “ombilicale” a enclavei cu continentul, relevă WSJ.

Enclava cipriotă turcă se confruntă încă cu probleme economice şi politice uriaşe. Sugrumată de o blocadă comercială timp de decenii şi un imens sector public subvenţionat de Ankara, regiunea separatistă se află cu mult în urma restului insulei din punct de vedere economic. Deşi Turcia şi-a triplat subvenţiile globale cash din 2002, la 600 milioane dolari pe an, Ankara a redirecţionat o mare parte din aceste investiţii către infrastructură, reducînd salariile bugetare, fapt care a redus cheltuielile în contextul în care preţurile au crescut.

Fără un acord de pace nu va exista niciodată o dezvoltare reală. Perspectiva unei soluţionări pare însă îndepărtată. Ciprioţii greci şi turci sînt de acord, în principiu, privind reunificarea insulei ca federaţie, dar nu sînt de acord privind modul în care va funcţiona.