Corespondenţă din Bruxelles: Cu titlu sau fără titlu – povestea Capitalei Culturale Europene 2021

 În anul 2007, Sibiul găzbuia capitala culturală europeană. A fost momentul care a declanşat gloria turistică a oraşului de pe Cibin.

Cu acest prilej, clujenii au înţeles potenţialul titlului european de capitală a culturii şi au sunat mobilizarea. Au înfiintat încă de prin anul 2008 Asociaţia Cluj 2020, 2020 fiind, conform algoritmului, anul când venea rândul unui oraş din România să preia din nou ştafeta. Clujul arată frumos în anul 2016. Este un oraş tânăr şi, nu întâmplător, titlul de capitală europeană a tineretului a fost acordat în 2015.

În ultimii 5 ani, stadionul şi sala polivalentă au facut din Cluj-Napoca o capitală indiscutabilă a sportului românesc, dar şi un spaţiu al concertelor de succes.

Şi alte oraşe din România s-au ambiţionat pentru a deveni capitală culturală, iar finala de 4 a fost plină de neprevăzut. Un juriu internaţional delegat de Uniunea Europeană a decis ce oraş din România va fi învestit cu prestigiosul titlu de capitală culturală 2021. Timisoara a câştigat!

Vreau să felicit echipa timişorenilor. Îmi aduc şi acum cu mare plăcere de vizita de acum 30 de ani în oraşul rozelor. Era o pată de culoare într-o pâclă de oraşe gri, după stilul anilor ’80 din România. Timişoara mi-a plăcut şi ultima dată când am vizitat-o, în 2012. Scriam atunci: „Este incontestabil un loc care trebuie vizitat pentru cei care iubesc relaxarea şi liniştea”.

Câteva cuvinte pentru clujenii mei. Normal, îmi pare rău că nu este Clujul Capitală Culturală Europeană în 2021, dar asta este competiţia. Există doar un câştigator şi încă unul frumos. Cu sau fără titluri, Clujul reprezintă o perlă a Europei Centrale, un oras care ne umple de mândrie, chiar dacă complexitatea vieţii ne-a făcut pe unii să locuim la mii de kilometri de locurile copilăriei.

Continuă, te rog, Clujule!

Dan LUCA