Constructorii clujeni, sub ghilotina blocajelor financiare. Concluziile trase după PNRR

Sectorul construcțiilor din România se pregătește pentru o transformare majoră provocată de noul Regulament European al Achizițiilor Publice și de introducerea certificării tehnico-profesionale obligatorii a firmelor din domeniu. În timp ce noile norme europene promit eliminarea criteriului „prețului cel mai scăzut”, termene de plată de maximum 60 de zile și un accent sporit pe calitate și inovație, constructorii trag un semnal de alarmă cu privire la criza acută de lichidități. Cu restanțe de miliarde de euro din PNRR și sistarea bruscă a plăților prin Programul „Anghel Saligny”, firmele autohtone acuză lipsa de predictibilitate, bugetele blocate și condițiile tot mai drastice de creditare care le pun în pericol supraviețuirea pe piață.

Vlad Mureșan, prim-vicepreședinte al Filialei Transilvania a Patronatului Societăților din Construcții, spune că lecția pe care România trebuie să o învețe în urma programului PNRR este că trebuie finanțate proiectele mature, nu orice „vis politic trebuie finanțat”. „Acest PNRR parcă a fost ca o șaorma cu de toate, fiecare, pe criterii politice, ce a vrut să finanțeze a pus pe acea listă. În mare parte a fost un eșec, dar în mare parte a fost o realizare. Cine și-ar fi imaginat că vei ajunge mai repede de la Iași la București decât de la Cluj la București. Este un adevăr. Autostrada Moldovei este o realitate creată prin PNRR. Deci se poate, dar trebuie să știm să ne alegem foarte bine proiectele mature”, a spus Vlad Mureșan.

O altă lecție în urma PNRR identificată de Vlad Mureșan este legată de partea de licitații. El spune că mulți beneficiari – primării, spitale – nu au știut cum să deruleze achizițiile publice aferente.

Gabriel Silagyi, vicepreședinte PSC România, a prezentat direcțiile reformei europene a achizițiilor publice, unde componenta calitativă ar urma să reprezinte minimum 30% din punctaj, respectiv 50% pentru contractele intensive în forță de muncă, iar termenul de plată să fie plafonat la maximum 60 de zile. „Se va pune accent mai mare pe calitatea în construcții și nu atât pe prețul cel mai mic. O astfel de adjudecare se întoarce ca un bumerang pe autoritatea contractantă. Se va pune accent pe calitatea lucrărilor, care se va și puncta cu minim 30 la sută”, a subliniat acesta. Pentru PSC, achiziția publică trebuie să evolueze de la logica celui mai mic preț către cea mai bună valoare pentru investiție. El a mai spus că noul element al legii achizițiilor îl reprezintă componenta socială și stimularea inovării. „Se va permite a se oferta soluții inovative, aceste soluții aducând o contribuție însemnată legată de calitate și eficiența proiectului”, a spus Silagyi. Totodată, antreprenorul în construcții a subliniat că noile norme legislative vor permite dialogul dintre autoritatea contractantă și ofertanți pentru a depăși anumite momente critice.

„De asemenea, se va pune un accent mai mare pe produse și servicii europene, ceea ce va permite autorităților contractante să aleagă produse fabricate în UE sau în state agreate. În acest fel vor fi eliminate problemele legate de calitatea deficitară”, a spus Silagyi, subliniind că disciplina financiară a autorității contractante este un aspect foarte important în noua legislație.

Alin Vlădan, vicepreședinte PSC – Filiala Transilvania, a prezentat sistemul de certificare tehnico-profesională introdus prin Legea nr. 169/2026, aplicabil în procedurile pentru execuția lucrărilor începând cu 1 iunie 2027: „Trebuie să ajungem ca, prin această certificare, să nu câștige cel care știe să construiască cel mai bine un dosar, ci cel care poate demonstra că știe să construiască o lucrare și un șantier. Trebuie certificată competența.”

La rândul său, Alin Danci, membru fondator al PSC – Filiala Transilvania, a abordat tema locuirii accesibile, în contextul unui necesar european estimat la circa două milioane de locuințe noi anual. „Problema locuirii accesibile nu mai poate fi tratată exclusiv ca o problemă socială, ci ca una care influențează direct dezvoltarea orașelor, mobilitatea forței de muncă și competitivitatea economiei. România trebuie să treacă de la posibilitate la aplicare”, a spus Alin Danci.

Prim-vicepreședintele PSC, Vlad Mureșan, a mai atras atenția că sectorul construcțiilor se confruntă cu incertitudine financiară după oprirea neașteptată a decontărilor prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Potrivit declarațiilor făcute de Vlad Mureșan, decizia transmisă de autorități blochează depunerea cererilor și a documentelor de plată direct de pe o zi pe alta, punând o presiune critică pe companiile autohtone. Reprezentantul PSC arată că lipsa de predictibilitate și întârzierile la decontare transformă constructorii locali în finanțatori ai proiectelor publice, în timp ce obligațiile financiare ale firmelor rămân stricte.

Potrivit lui Mureșan, înștiințarea privind oprirea plăților a fost transmisă pe 10 septembrie, cu aplicare imediată din 11 septembrie, fără a oferi companiilor un interval de tranziție (cum ar fi 1 noiembrie sau 1 ianuarie) pentru a-și reconfigura bugetele.

Reprezentanții PSC mai avertizează că, în timp ce firmele internaționale beneficiază de sprijinul direct al statelor de origine, constructorii români se luptă cu dobânzi ridicate și lipsă de susținere instituțională, statul purtându-se ca un colector și nu ca un partener de afaceri.

Cosmin PURIȘ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.