Consiliul Național al Elevilor cere sancționarea cadrelor didactice care nu-și declară veniturile din meditații

În România, meditațiile reprezintă „o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată” – apreciază Consiliul Național al Elevilor, solicitând Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditațiilor și sancționarea contravențională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit.

„Un studiu realizat în anul 2007, în România, a relevat că, din 1.276 de elevi respondenți, 27% primeau meditații. Un alt studiu, realizat în 2010 de către Comisia Europeană în rândul părinților din România, a arătat că, din 1316 de adulți, peste 50% plăteau meditații pentru copiii lor. Același studiu releva, la acea vreme, că  industria meditațiilor costa anual părinții elevilor din România peste 300 de milioane de euro pe an. Zece ani mai târziu, în luna septembrie a anului 2020, un raport al Ministerului Educației și Cercetării arăta că 47% dintre elevii de clasa a VIII-a și 42% dintre elevii de clasa a XII-a urmează în mod frecvent activități de pregătire suplimentară de tip meditații. 6% dintre respondenți desfășoară aceste activități zilnic, în timp ce 16% primesc meditații de 2-3 ori pe săptămână” – arată CNE.

Reprezentanții elevilor spun că, în medie, prețul unei ședințe de meditații poate ajunge până la 100 de lei, „sume care, de cele mai multe ori, nu sunt fiscalizate, nefiind declarate drept venit suplimentar de către cadrele didactice”.

„În anul 2019, numărul profesorilor care au declarat că obțin venituri suplimentare din meditații a fost de 4.135, ajungând la venituri declarate de peste 35 de milioane de lei. Raportat la numărul total de 172.600 de cadre didactice care profesează în România la acest moment, procentul celor care au declarat aceste venituri este de 2,39%. Din punct de vedere legal, conform art. 5, alin. (IV) din OMEN nr. 4831/2018,  privind aprobarea codului-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, cadrele didactice au datoria de a interzice orice activități care generează corupție, precum «meditațiile contra cost cu beneficiarii direcți ai educației de la  formațiunile de studiu la care este încadrat». Din păcate, multe cadre didactice nu  respectă această prevedere și organizează meditații cu elevi de la clasă, fapt care  generează un vădit conflict de interese. Având în vedere toate aceste date, putem afirma cu certitudine că, în România, meditațiile reprezintă o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată” – susține CNE.

„În ultimii ani, piața meditațiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în fața faptelor de corupție care se petrec în sistemul educațional. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală” – declară președintele Consiliului Național al Elevilor, Rareș Voicu. În opinia sa, dacă dascălii „a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generații întregi de elevi” recurg la astfel de practici, „înseamnă că orice speranță de a avea un sistem educațional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eșecului”.

M. TRIPON