Consiliul Judeţean a conferit titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj, post-mortem, domnului Raoul Şorban

Consiliul Judeţean Cluj a conferit post-mortem, în cadrul unei ceremonii desfăşurare joi, titlul de Cetăţean de Onoare al Judeţului Cluj prestigiosului Raoul Şorban (1912-2006), profesor universitar, critic de artă, artist, scriitor şi luptător pentru salvarea evreilor din Ardealul de Nord, în timpul ocupaţiei horthyste din anii 1940-1944. Însemnele distinctive ale titlului au fost înmînate doamnei Eva Şorban, şoţia regretatului om de cultură, de către preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, împreună cu un buchet de flori “alese cu grijă şi cu dragoste”.

 “Ne-am reunit azi pentru a celebra memoria unui mare român, un strălucit clujean, care prin îndelungata sa carieră şi prin faptele de eroism personal a reuşit să lase o amprentă distinctă asupra vieţii culturale şi civice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi nu numai. Raoul Şorban este unul dintre marii critici de artă, pictori, eseişti şi academicieni din acest judeţ, care a avut rara calitate de a-şi pune viaţa în slujba oamenilor, expunînd pericolelor propria sa existenţă pentru a o salva pe cea a semenilor de la ororile războiului”, a spus Horea Uioreanu în discursul rostit la ceremonie, amintind, totodată, că în luna septembrie a acestui an a fost sărbătorit centenarul naşterii acestei mari personalităţi a vieţii academice şi culturale.

Doamna Eva Şorban a mulţumit Consiliului Judeţean pentru acordarea acestei distincţii, precum şi “tuturor prietenilor lui Raoul Şorban care i-au păstrat vie amintirea”. Ea a amintit, cu acest prilej, că familia Şorban a deţinut două case în localitatea Stoiana, prima în care a locuit, iar cea de-a doua fiind donată pentru a fi deschis aici un azil de bătrîni. Pentru că acest proiect, discutat în urmă cu cinci ani, nu a putut fi realizat de administraţia din Stoiana din lipsa fondurilor necesare, doamna Eva Şorban a anunţat, la ceremonie, că doreşte ca această clădire să intre în patrimoniul Consiliului Judeţean, pentru a deveni un viitor centru cultural.
Despre personalitatea lui Raoul Şorban au vorbit scriitorul Constantin Mustaţă, criticii de artă Radu Vasile şi Negoiţă Lăptoiu, Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă, şi Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Constantin Mustaţă, autor al volumului “Dialoguri cu Raoul Şorban”, a evidenţiat, în discursul său, “corectititudinea exemplară” a profesorului clujean, care a fost “o figură luminoasă a Ardealului”, amintind, în context, şi despre o altă lucrare de referinţă dedicată ilustrului om de cultură şi intitulată “Patriarhul ardelean” de Artur Silvestri.
Potrivit criticului de artă Radu Vasile, profesorul Raoul Şorban este unul dintre “cei trei cardinali ai artelor din România”, alături de Coriolan Petreanu şi Virgil Vătăşianu.
“Renascentist român al secolului al XX-lea”, după cum spunea fiica lui Raoul Şorban, Cristina, la celebrarea centenarului naşterii profesorului, Raoul Şorban s-a născut la Dej, într-o veche familie, atestată încă din secolul al XIII-lea. Tatăl său, compozitorul Guilelm Şorban, a fost primul prefect român al Dejului.

După momentul Dictatului de la Viena, odată cu cedarea părţii de nord a Transilvaniei, Ungariei revizioniste, cu sprijinul Germaniei fasciste, Raoul Şorban a cunoscut excesele fanatismului etnic, a intoleranţei şi discriminării. Deşi ar fi putut părăsi zona ocupată, Raoul Şorban a ales să rămînă la Cluj, să se implice şi să facă tot ce se putea pentru comunitatea aflată sub dominaţia horthysta. În 1942 a fost arestat şi trimis în închisoare de autorităţile maghiare. Eliberat apoi, a participat la ceea ce s-a numit “reţeaua omeniei”, o filieră formată din români şi evrei, care a ajutat mii de evrei să scape de persecuţiile germano-horthyste şi de deportarea în lagărele de exterminare. Pentru acţiunile sale, Raoul Şorban a fost distins cu titlul de “Drept între Popoare”, acordat de statul evreu celor care, fără a fi evrei, au contribuit, din umanism, la salvarea evreilor în timpul Holocaustului.

Raoul Şorban a întemeiat, în timpul Dictatului de la Viena, singura editură românească din nordul Ardealului cedat Ungariei. Ani mai tîrziu, i-a revenit misiunea să reorganizeze învăţămîntul artistic universitar din Cluj, fiind primul rector al Institutului de Arte Plastice. A predat, de asemenea, la Universitatea din Bucureşti şi la Institutul de Artă “Nicolae Grigorescu”. A publicat monografii dedicate lui Theodor Pallady, Nicolae Tonitza şi Vida Geza, printre altii. În 1990 a publicat volumul “Fantasma Imperiului Ungar şi Casa Europei”, urmată de “Chestiunea maghiară”.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.