Consilierul local liberal Ioana Borza: Ceea ce face Emil Boc este doar un simulacru

Consilierii locali clujeni sînt convocaţi, vineri, pentru a adopta bugetul local pentru anul 2013. Forma de buget propusă de executivul primăriei este contestată de unii dintre aleşii locali. În acest context, consilierul local liberal Ioana Borza vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia, despre cum ar fi trebuit proiectat acest buget pentru a satisface nevoile clujenilor. Ioana Borza prezintă, totodată, amendamentele pe care le va face la proiectul de buget pentru a determina creşterea calităţii vieţii în Cluj-Napoca. Liberalul îl acuză însă pe primar că a nu ţinut cont de propunerile făcute de clujeni în cadrul dezbaterilor pe tema bugetului, arătînd că „ceea ce face Emil Boc este doar un simulacru”.

ioanaRep: Doamna consilier local Ioana Borza, vineri executivul primăriei va supune dezbaterii deliberativului local bugetul pentru 2013. Ce aşteptări aveţi de la acest buget şi cum credeţi că ar trebui direcţionat mai eficient?

Consilier local PNL, Ioana Borza: Bugetul de venituri şi cheltuieli ar trebui alcătuit în jurul obiectivelor strategice pe termen mediu şi lung ale Clujului, ar trebui să susţină îndeplinirea acestor obiective. Vorbim de unul dintre cele mai reprezentative oraşe ale ţării şi să nu uităm că oraşul nostru este propus pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, fiind de altfel  un oraş european prin întreaga sa istorie şi evoluţie. Pentru a obţine o asemenea titulatură,  autorităţile locale trebuie să realizeze proiecte de anvergură şi investiţii serioase în infrastructură. Pe de altă parte, să nu uităm că, în cadrul proiectului  de regionalizare, Clujul este luat în calcul pentru a deveni capitală de regiune. Toate  aceste posibile direcţii ale oraşului se constituie într-o obligaţie a autorităţilor locale şi a comunităţii locale în general, ca, prin stabilirea unor obiective strategice pe teremen lung şi mediu, să poziţioneze Clujul la nivelul acestor deziderate. În ceea ce priveşte strategiile pe termen scurt, acestea trebuie să aibă în vedere nevoile reale ale cetăţenilor: decongestionarea traficului, lipsa locurilor de parcare, extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat public, asfaltarea străzilor, curăţarea străzilor etc.

Rep: Veţi veni cu amendamente la acest buget? Ce vor viza acestea?
Ioana Borza: Avînd în vedere faptul că, în urma dezbaterilor publice, nicio propunere  exprimată de clujeni nu a fost luată în considerare, voi susţine proiectele pe care le-am prezentat şi în cadrul dezbaterilor publice, proiecte rezultate în urma discuţiilor atît cu cetăţenii, cît şi cu specialişti din mai multe domenii. Este vorba de proiecte prin care urmăresc creşterea calităţii vieţii în Cluj, atît din punct de vedere al condiţiilor vieţii de zi cu zi cît şi din punct de vedere al aspiraţiilor şi al potenţialului pe care ţi-l oferă capitalaTransilvaniei.  Mai concret, voi susţine, pentru 3.000 de beneficiari din rîndul persoanelor cu venituri modeste, finanţarea unui program de screening metabolic pentru bolile cardiovasculare, care sînt cauza principală de deces în Cluj-Napoca. De asemenea, voi promova dotarea grădiniţelor cu suport logistic necesar asigurării unei alimentaţii cît mai  sănătoase, precum şi implementarea la nivelul elevilor din clasele a V-a a programului  “Educaţie pentru sănătate”, un program extrem de complex şi bine structurat, iniţiat de  Ministerul Educaţiei şi Cercetării.  Prin acest program se urmăreşte: promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului (funcţionarea optimă din punct de vedere somatic, fiziologic,emoţional, social şi spiritual; formarea unui stil de viaţă sănătos), dezvoltarea personală a elevului (autocunoaşterea şi construirea unei imagini pozitive despre sine; comunicare şi relaţionare interpersonală; controlul stresului; dezvoltarea carierei personale), cît şi prevenirea accidentelor şi a comportamentelor cu risc pentru sănătate, prevenirea atitudinii negative faţă de sine şi viaţă, prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării sociale şi a situaţiilor de criză. Ca şi consilier local şi mamă a doi copii, consider că am responsabilitatea de încerca să le oferim copiilor clujeni condiţii cît mai bune de dezvoltare, iar educaţia reprezintă, din punctul meu de vedere, principalul instrument, pentru că doar cu ajutorul ei putem crea caractere şi schimba mentalităţi. Un alt proiect pe care îl susţin este cel al renovării şi dotării spitalelor clujene avînd în vedere faptul că la ora actuală sîntem unul dintre cele mai importante centre de medicină din ţară.

Rep: Municipalitatea a organizat recent o serie de dezbateri publice pe marginea bugetului. În ce măsură se regăsesc propunerile clujenilor în proiectul de buget?

Ioana Borza: Din păcate, propunerile clujenilor nu se regăsesc în proiectul de buget. Este încă o dovadă a  rupturii care există de mult timp între primăria condusă de Emil Boc şi cetăţenii clujeni. Se  confirmă din nou că, deşi la nivel declarativ primarul Clujului se consultă cu cetăţenii, ignoră cu bunăştiinţă opiniile şi doleanţele acestora. În fapt, ceea ce face Emil Boc este doar un simulacru, un alt tertip care dă bine la public, dar nu are fundament real, în condiţiile în care la nivel de fapte deciziile se iau în spatele uşilor închise. Adevărul este că nu s-a dorit o dezbatere, consilierii PDL şi primarul luînd deja deciziile privind priorităţile clujenilor fără a ţine cont şi de părerile acestora.

Rep: Ce-i reproşaţi primarului municipiului Cluj-Napoca?

Ioana Borza: Este o întrebare foarte directă,  la care voi avea un răspuns foarte scurt: DEMAGOGIA. D-nul primar trebuie să treacă peste faza declaraţiilor populiste, trebuie să se aplece cu adevărat către nevoile concrete ale cetăţenilor şi trebuie să vină în întîmpinarea acestora. Primăria trebuie să fie un partener al clujenilor, nu un colector de taxe şi impozite. Administrarea şi dezvoltarea unui oraş precum Cluj-Napoca, capitala Transilvaniei, necesită un nivel ridicat de responsabilitate, bune competenţe manageriale şi un contact permanent cu comunitatea. Îi propun domnului primar să facă din cînd în cînd un tur de oraş ca şi simplu cetăţean. Poate aşa va observa mai bine gropile din cartierele oraşului şi chiar din zona centrală, poate îl va încînta să meargă cu maşina inclinată pe-o parte pe linia de tramvai din cartierul Mănăştur, după ce asfaltul nu a mai fost refăcut după finalizarea liniei de tramvai, poate va vedea parcurile unde nu există măcar un coş de gunoi, secţii din spitale fără încălzire pe timp de iarnă etc.

Rep: Care sînt, în opinia dumneavoastră, problemele stringente ale oraşului: ţin de infrastructură, de economie, de cultură?

Ioana Borza: Avînd în vedere dezvoltarea organică a oraşului din ultimii ani, problemele identificate sînt multiple şi ţin în primul rînd de lipsa de viziune, de incapacitatea de a construi o strategie clară şi coerentă pe termen scurt, mediu şi lung. Ca urmare a acestei lipse de viziune şi a unei linii coerente sînt foarte multe probleme atît în ceea ce priveşte infrastructura cît şi partea culturală şi economică a oraşului. La ora actuală, mediul de afaceri clujean este marginalizat, nu există un dialog deschis şi constant cu cei care oferă mii de locuri de muncă şi au un aport important la bugetul local. Ei ar trebui să fie principalii piloni de dezvoltare a oraşului şi asta cu atît mai mult cu cît oamenii de afaceri clujeni construiesc proiecte de mare anvergură la nivel naţional.

Rep: Primarul Emil Boc a lansat la începutul anului ideea unui buget participativ, prin intermediul căruia locuitorii din fiecare cartier să poată decide modul în care va fi cheltuită o parte din bugetul municipiului.  Cum vi se pare această idee?

Ioana Borza: Bugetul paticipativ şi orice iniţiativă care apropie clujenii şi societatea civilă de administraţie şi de luarea deciziilor cu privire la alocarea banilor publici este  binevenită.  Ceea ce trebuie menţionat este faptul că bugetul participativ implică în primul rînd seriozitate şi transparenţă din partea  administraţiei şi o comunicare constantă cu reprezentanţii societăţii. Şi nu pot să nu menţionez absenţa primarului Emil Boc şi a consilierilor PDL la masa dezbaterilor.

Avînd în vedere că, la nivelul anului 2013, proiectul se va constitui ca un proiect pilot aferent cartierului Mănăştur, un cartier cu peste 100 000 de locuitori, consider că mecanismele şi procedurile după care se va derula trebuie să fie foarte concrete şi bine puse la punct pentru un rezultat eficient. Fără o implementare corectă,  proiectul va fi doar un paravan în spatele căruia deciziile se vor lua, ca şi pînă acum, în spatele uşilor închise.

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.