Conflictul transnistrean – “faţă în faţă cu alegerile”

Kommersant

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a desfăşurat o vizită oficială la Chişinău, unde a purtat negocieri cu omologul său moldovean Iurie Leancă şi cu politicieni importanţi ai ţării: preşedintele interimar al republicii, Marian Lupu, premierul Vlad Filat şi liderul Partidului Comunist, Vladimir Voronin. În condiţiile în care Republica Moldova nu reuşeşte deja de doi ani de zile să aleagă preşedintele ţării, tocmai acest lucru a constituit principalul subiect al discuţiilor cu Lavrov. Moscova ar dori să vadă în fruntea republicii un candidat acceptabil pentru sine, pentru a încerca apoi reglementarea conflictului transnistrean.

Vizita lui Lavrov la Chişinău s-a desfăşurat în ajunul “scandalosului jubileu” al eşuării uneia dintre cele mai importante iniţiative de pacificare a Rusiei în spaţiul postsovietic: la 25 noiembrie 2003, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze memorandumul deja parafat privind reglementarea conflictului transnistrean, cunoscut mai mult ca “memorandumul Kozak”. Acest lucru s-a întîmplat din două motive: pe de o parte, comunistul Voronin a suportat presiuni din partea Occidentului, iar pe de altă parte – din cauza ambiţiilor Moscovei, care spera să reglementeze de una singură, fără participarea UE şi SUA, conflictul transnistrean.

Moscova nu a renunţat la ideea de a soluţiona problema Transnistriei prin reunirea teritoriului separatist cu Republica Moldova. În timpul conferinţei de presă de la finalul negocierilor, ambii miniştri au confirmat hotărîrea de a soluţiona conflictul ţinînd cont de integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Prima rundă a negocierilor pentru reglementarea conflictului transnistrean în format “5+2” (Chişinăul Tiraspolul ca părţi implicate, Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori, iar SUA şi UE ca observatori) se va desfăşura la sfîrşitul lui noiembrie la Vilnius. Cu toate acestea, nimeni dintre negociatori nu se aşteaptă ca la acea întrevedere să fie luate decizii majore.

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a încercat să organizeze alegeri prezidenţiale şi să-i implice în acestea pe deputaţii independenţi. În calitate de candidat principal a fost propusă Zinaida Grecianîi, care a părăsit rîndurile comuniştilor, însă pentru ea au refuzat să voteze democraţii în frunte cu Marian Lupu, care doreşte el însuşi să devină preşedinte, şi liberalii. În final, alegerile au eşuat, chiar dacă şi Moscova, şi Bruxellesul considerau candidatura Zinaidei Grecianîi una de compromis.

Ţinînd cont de faptul că Lavrov a alocat cea mai mare parte a vizitei sale la Chişinău unor întrevederi cu liderii de partid – democratul Lupu, liberal-democratul Filat şi comunistul Voronin – nu este exclus ca în Republica Moldova să fie întreprinsă în curînd o nouă tentativă de alegere a preşedintelui.

În paralel, Moscova încearcă să rezolve problema cu liderul transnistrean Igor Smirnov. În data de 11 decembrie şi în republica separatistă vor avea loc alegeri prezidenţiale, iar Smirnov, care şi-a înaintat din nou candidatura, a pierdut de curînd încrederea Kremlinului. Împotriva lui Smirnov a început o amplă campanie în mass-media din Rusia. Moscova doreşte ca în fruntea Transnistriei să vină un politician mai flexibil, care să-i ofere Kremlinului posibilitatea de a demara negocieri pe marginea problemei transnistrene, ajungînd pînă la o reglementare finală a conflictului. “Timpul lui Smirnov a trecut”, a declarat pentru Kommersant o înaltă sursă diplomatică rusă, adăugînd că revenirea la o versiune sau alta a “memorandumului Kozak” este un lucru mai mult decît probabil.

Problema este că Smirnov are o părere diferită şi, în pofida presiunilor din partea Moscovei, are şanse destul de mari să fie reales, lucru recunoscut, în mod neoficial, chiar şi în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.