Conflictul dintre civilizaţii devine biciul lumii contemporane

Kommersant

Cea mai mare explozie de antiamericanism şi atitudini antioccidentale din ultimele decenii este una surprinzătoare. Paradoxul constă în aceea că despre noul “conflict al civilizaţiilor” a început să se vorbească în perioada de conducere a celui mai tolerant, aparent, preşedinte postbelic al SUA – Barack Hussein Obama, care mai demult se prezenta chiar victimă a islamofobiei. Încă înainte de a fi ales preşedinte, Obama şi-a trasat drept principal obiectiv refacerea imaginii SUA, puternic afectată în timpul predecesorului său Bush, din cauza războaielor în Afganistan şi Irak.

Obama a promis că va explica lumii musulmane de ce aceasta nu trebuie să se teamă, ci trebuie să iubească America. În timpul discursului pe care l-a susţinut la Universitatea din Cairo în 2009, Obama şi-a cerut scuze pentru islamofobia care a cuprins Occidentul după 11 septembrie 2001, explicînd că SUA nu luptă împotriva islamului şi că o comparare a luptei împotriva terorismului cu cruciadele, comparaţie care s-a făcut auzită chiar din partea lui Bush, este inoportună.

Valul revoltelor în masă care a cuprins ţările din Orientul Mijlociu (OM) de la începutul lui 2011 şi a dus la prăbuşirea regimurilor din Tunisia, Egipt, Yemen şi Libia părea să deschidă drumul spre realizarea vechiului vis al politicii americane. Formulată încă la începutul anilor 2000 la Washington, concepţia “marelui Orient Mijlociu” prevedea demontarea în regiune a regimurilor politice arhaice şi înfiinţarea unor state arabe democratice, loiale Occidentului. Salutînd aceste schimbări, care păreau să ilustreze justeţea promisiunilor sale făcute lumii islamice, Obama a denumit acest fenomen “Primăvara Arabă”.

Însă, în mod surprinzător pentru SUA şi aliaţii lor europeni, situaţia s-a întors cu 180 de grade. S-a dovedit că revoluţiile din OM au prea puţine în comun cu ideile democraţiei liberale de tip occidental şi sînt vopsite în culorile islamului, iar apoi au avut loc evenimente care au devenit pentru SUA un adevărat şoc, iar pentru Obama – un eşec total al planului său de a-i întinde o mînă prietenească lumii islamice. O serie de experţi chiar au denumit acest eveniment “noul 11 septembrie”.

După cîteva săptămîni de revolte cauzate de apariţia pe internet a filmului american “Inocenţa musulmanilor”, combatanţi ai grupării “Ansar ash-Sharia” au iniţiat un atac asupra ambasadei SUA din Benghazi. A fost ucis ambasadorul SUA în Libia, acest lucru întîmplîndu-se în al doilea ca mărime oraş din Libia, pe care Washingtonul îl considera avanpostul forţelor democratice.

Astfel, relaţiile dintre SUA şi lumea islamică au revenit pe făgaşul obişnuit: atacul de la Benghazi a avut loc la exact 11 ani de la “primul” 11 septembrie, iar “Primăvara Arabă” s-a transformat în “Iarnă Arabă”.

Între timp, creşterea violenţei din partea străzii musulmane şi activizarea combatanţilor islamici se lovesc de o replică din ce în ce mai dură atît în interiorul Americii, cît şi în Occident, în general. Amplificarea patimilor din jurul politicii privind valorile, religia şi cultura nu doar transformă ciocnirile dintre lumea islamică şi Occident în principala tendinţă a vieţii internaţionale, ci şi seamănă frică în masă, agresiune şi psihoză.

Disputa privind valorile dintre lumea islamică şi Occident ameninţă să destabilizeze multe societăţi, care aparent s-ar afla departe de epicentrul conflictului, inclusiv Rusia. Aparent, motive pentru îngrijorare nu există: cu excepţia a două-trei episoade din Caucazul de Nord, ortodocşii ruşi au manifestat reţinere sau chiar indiferenţă faţă de filmul “Inocenţa musulmanilor”.

După ce “Inocenţa musulmanilor” a fost interzis în Rusia, preşedintele Putin a făcut apel la ridicarea unor bariere în faţa propagandei extremismului pe internet, subliniind că lupta şi contracararea ideilor de intoleranţă naţională, religioasă şi socială va ajuta inclusiv în lupta cu terorismul. Cu toate acestea, măsurile operative pentru depăşirea conflictului dintre civilizaţii s-ar putea dovedi insuficiente, pentru că, după cum demonstrează experienţa mondială, acest conflict are rădăcini destul de adînci.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.