Concert vocal-simfonic

    Filarmonica de Stat „Transilvania” invită publicul la Concertul vocal-simfonic susţinut de Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii, alături de soliştii Ramona EREMIA (soprană) şi Cristian HODREA (bariton), sub bagheta dirijorului Giovanni BRIA (Elveţia). În concert vor fi prezentate lucrările: Uvertura la opera „Idomeneo” de W. A. Mozart, Simfonia nr. 104 în Do major de J. Haydn şi Requiem de G. Fauré. Concertul va avea loc vineri, 28 octombrie a.c., la Casa de Cultură a Studenţilor, de la ora 19.
Giovanni Bria îşi desfăşoară cariera artistică pe mai multe planuri, ca dirijor, pianist, muzicolog şi organizator de festivaluri. După studiile muzicale urmate la Conservatoarele din Zürich şi Geneva, Giovanni Bria s-a dedicat operei, fiind pe rînd corepetitor, dirijor de cor, organizator şi capelmaestru al Operelor din Angoulème, Nantes, Marseille şi Geneva. Un punct culminant al carierei sale dirijorale pe scena de operă a fost invitaţia primită din partea lui Wieland Wagner – nepotul compozitorului Richard Wagner – la Festivalul de la Bayreuth. Din anul 1991, Giovanni Bria a dirijat cu succes ansambluri renumite precum Corul de Cameră din Moscova, Corul Naţional Ceh din Praga, Ansamblul Vocal din Lausanne sau orchestre precum Filarmonica din Stuttgart, Orchestra Naţională din Praga, Orchestra de Cameră din Vilnius. Ca pianist, Giovanni Bria continuă să susţină concerte în marile centre europene (München, Köln, Berlin, Praga, Paris, Belgrad, Viena). În recitalurile sale, Giovanni Bria a colaborat cu cîntăreţi şi instrumentişti precum Nicolai Gedda, Gwyneth Jones, Ingolf Turban, Charles Curtis, Jadranka Jovanovic, Daniela Lojarro, Anton Diakov. Giovanni Bria desfăşoară o intensă activitate muzicologică, fiind colaborator al Indiana University of Bloomington din S. U. A. în calitate de cercetător  al operei lui Giuseppe Verdi. În anul 1996 Giovanni Bria a fondat Festivalul „Musiksommer am Zürichsee”, iar pînă astăzi este conducător artistic şi preşedinte al festivalului.
Soprana Ramona Eremia a încîntat publicul de peste o mie de ori pînă în prezent, în recitaluri de lied, recitaluri camerale, alături de orchestre simfonice, pe scenele teatrelor şi operelor, vocea sa  fiind cunoscută publicului din România şi de peste hotare. Acest număr impresionant de apariţii este însoţit de o vastă cunoaştere a repertoriului clasic şi a creaţiei componistice româneşti. Cariera sa a luat un avînt puternic în anul 1995, cînd a cucerit două premii la Concursul Internaţional de Canto „Viotti Valsesia Vercelli” din Italia. În anii imediat următori, Ramona Eremia a fost laureată la Sofia (Bulgaria) şi la Barcelona (Spania). Actualmente, în calitate de cadru didactic al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, Ramona Eremia formează voci care o onorează cu premii obţinute la cele mai importante competiţii naţionale. În anul 2006, a obţinut titlul de Doctor în Muzică cu teza Funcţia expresivă a coloraturii vocale, cu distincţia summa cum laude. Pentru întreaga sa activitate scenică, didactică şi concertistică, Ramona Eremia a fost distinsă în anul 2003, printre altele, cu Trofeul „Lya Hubic” din partea Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca  şi cu Medalia „Meritul Cultural în categoria Arta Spectacolului” din partea Preşedinţiei României.
Cristian Hodrea este absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, unde a urmat cursurile a două facultăţi: pe cea de oboi, la clasa prof. univ. dr. Aurel Marc, şi pe cea de Canto şi Artă Scenică, nivel masteral, la clasa conf. univ. dr.  Marius Budoiu. Format la Cluj, Cristian Hodrea a prins rădăcini în viaţa muzicală clujeană, fiind în prezent angajat la cele mai reprezentative instituţii muzicale din oraş, la Filarmonica de Stat „Transilvania”, în calitate de membru al Corului, şi la Opera Naţională Română, ca artist liric. Pe scena Operei Maghiare din Cluj, Cristian Hodrea a fost prezent în calitate de colaborator. Numele său este cunoscut în centre muzicale importante ale ţării precum  Sibiu, Iaşi, Craiova, Oradea, Arad şi nu în ultimul rînd Bucureşti, fiind invitat să susţină roluri atît în opere, cît şi în lucrări vocal-simfonice. Aria sa repertorială cuprinde creaţii din toate epocile stilistice majore, începînd cu oratoriile şi patimile de Händel şi Bach, continuînd cu capodoperele lui Haydn, Mozart şi Beethoven, ajungînd la operele şi oratoriile Romantismului şi terminînd cu creaţia contemporană românească.