Comemorarea a 75 de ani de la desființarea ilegală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

În după-amiaza de miercuri, 7 iunie 2023, în prezența Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite și a Episcopilor reuniți în Sinod, în Palatul Cultural din Blaj au fost deschise lucrările Conferinței internaționale de istorie a comunismului – „75 de ani de la desființarea ilegală a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică”. A fost de față un public numeros, din care au făcut parte și reprezentanți ai autorităților, primarul Blajului, președintele Consiliului Județean, prefectul jud. Alba Iulia, cadre universitare, invitați din țară și străinătate.

Mai înainte de deschiderea oficială, în sala de conferințe s-a făcut proiecția filmului „Cardinalul” despre martiriul Episcopului Iuliu Hossu. La proiecție a luat parte regizorul Nicolae Mărgineanu, împreună cu Irina-Margareta Nistor, critic de film și Radu Botar, actorul principal. Au urmat momente de mărturie a regizorului acestui film și de dialog. În continuare, Corul Catedralei arhiepiscopale „Sfânta Treime” din Blaj a intonat Imnul național, și apoi, Imnul Episcopilor martiri – care s-a cântat în 2 iunie 2019, la vizita istorică a Sfântului Părinte Francisc la Blaj, pe Câmpia Libertății, la beatificarea Episcopilor greco-catolici martiri – ceremonie care a reprezentat cel mai mare semn al învierii Bisericii Române Unite, după anii prigoanei comuniste.

Au urmat, apoi, alocuțiuni ale invitaților și ale reprezentanților oficialităților. S-a dat, mai întâi, citire mesajului din partea prim-ministrului României, care, amintind de scoaterea în afara legii a BRU, ca de un „act abuziv”, a subliniat: „Biserica Greco-Catolică a reprezentat mereu un factor de echilibru, o busolă morală și un veritabil exemplu de abnegație”.

Preafericirea Sa Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major și Mitropolit al Bisericii Române Unite, în mesajul său – căruia i-a dat citire Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore –, a rememorat și a adus în atenția tuturor „gândurile profetice” ale Fericitului Cardinal Iuliu Hossu din memoriile sale, scrise în timp ce se afla cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldărușani, în toamna anului 1961. Atunci, împotriva oricărei logici umane, Episcopul Iuliu Hossu afirma: „Iubirea Domnului să o vedem în încercare, în suferință. Să sărutăm dreapta Părintelui preabun și vom vedea mărirea lui Dumnezeu, cum va hotărî Domnul, dacă nu aici în vremelnicie, o vom vedea din fericita veșnicie: mărirea Domnului, întru înălțarea Sfintei noastre Biserici. Ea va învia din mormântul care i s-a pregătit cu grijă și piatra, lespedea grea va fi răsturnată și Învierea va străluci. Nelegiuirea nu va rămâne biruitoare, minciuna se va destrăma, iar Adevărul va străluci biruitor”. A continuat: „În acel moment vrednicul Ierarh trecuse de vârsta de 76 de ani, era slăbit de suferințele îndurate, avea o voce stinsă și spatele aplecat, nu doar de greutatea anilor, ci și de grija față de Biserica Greco-Catolică aflată în plină persecuție comunistă. În pofida tuturor încercărilor și a slăbiciunilor fizice, Episcopul Iuliu Hossu era însă puternic sufletește, dovedind verticalitate morală și o înaltă demnitate care nu au putut fi nici cumpărate și nici frânte de furia celor fără de Dumnezeu”.

Preafericirea Sa Lucian, prin gândurile Episcopului Iuliu Hossu citate, ilustrative și pentru ceilalți Fericiți episcopi greco-catolici martiri, a exprimat convingerea profundă a tuturor, că drumul suferinței lor și a Bisericii Române Unite reprezintă doar o urmare fidelă a Mântuitorului pe Calvar, o Cale a Crucii care va conduce inevitabil la Înviere. Un semn al acestei învieri îl reprezintă și actualul program al Conferinței Internaționale de istorie a comunismului, care se desfășoară între 7-10 iunie, în organizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș și a Primăriei Municipiului Blaj.

Între alocuțiunile care au urmat a fost cea a Mons. Germano Penemonte, consilierul Nunțiaturii Apostolice în România și Republica Moldova – discursul său a fost tradus de pr. Cristian Barta, decan al Facultății de Teologie Greco-Catolică din cadrul UBB. Din partea IICCMER, a vorbit dl. Ladislau Antoniu Csendas, membru al Colegiului CNSAS.

Programul inaugural a cuprins și cele dintâi conferințe. Istoricul elvețian, Olivier Jens Schmitt de la Universitatea din Viena a vorbit despre „Poziția Bisericii Greco-Catolice în istoria României moderne”. A continuat prof. dr. Virgiliu Țârău, de la Facultatea de Istorie si Filosofie a Universității Babeș-Bolyai, care a prezentat subiectul: „Politici represive în România comunistă. De la teroarea pe cote la represiunea penal-administrativă”. A vorbit detaliat despre metodele instaurării regimului comunist, prin forță – de la cea ideologică, până la agresarea fizică, amenințări, teroare, valuri de arestări. A descris realitatea crudă a acelor ani 1947-1948, dominați de campanii de dezinformare, de „prelucrare” ideologică, de urmărirea celor care nu aderau gândirii impuse. De fapt, s-a produs atunci o rănire gravă, o mutilare a întregii societăți românești, prin răsturnarea valorilor, prin transformarea în „infractori” a celor mai străluciți exponenți ai ei.

Întregul program reprezintă un exercițiu de memorie, dar și de onorare a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, recunoaștere a sa ca far al credinței și apărătoare a dreptății în contextul social-politic, cultural, religios, al sec. XX, dominat de represiunea statului comunist. S-a afirmat, în perspective diferite, dar același adevăr: faptul că Biserica Română Unită a luat atitudine, a acționat pe toate planurile și fără teamă, fără a se pune la adăpost pentru a încerca să supraviețuiască, ci s-a opus curentului ideologic prin care libertatea, demnitatea, existența umană firească erau puse în pericol. Consecințele acestei atitudini nu au întârziat să apară, dar „Ierarhii erau pregătiți să reziste chiar până la martiriu”. S-a afirmat, ca urmare: „Biserica Greco-Catolică a plătit extrem de scump” și a suportat apoi efectul a patru decenii de represiune. A ieșit, apoi, slăbită – dar nu în credință – într-o societate care nu era pregătită să recunoască rolul pe care această Biserică l-a avut.

Conferința internațională a continuat cu un program zilnic amplu, sesiunile de comunicări și dezbateri s-au desfășurat în paralel, în mai multe locații din Piața 1848 a Blajului, pe secțiuni diferențiate tematic. Expunerile conferențiarilor, profesorilor de la universități prestigioase din țară și străinătate, istorici, cercetători ș.a., au vizat și destinul Bisericilor Catolice de rit latin și bizantin în perioada regimurilor totalitare, din Ucraina și Republica Moldova, care au traversat experiențe similare Bisericii Greco-Catolice din România.

Întreg programul desfășurat în istorica Cetate a Blajului a cuprins reflexii (evidențiate de cercetări istorice), reflecții și analize ale aceleiași realități dintr-o perioadă îndelungată a sec. al XX-lea, o realitate tragică, dar glorioasă prin martirii și mărturisitorii Bisericii, prin toți apărătorii dreptății și ai libertății care conferă generațiilor următoare un model de urmat și un punct de sprijin în față provocărilor pe care le au de înfruntat.

Viorica SABO