Colegiul Naţional Emil Racoviţă: La aniversară

Ca în fiecare toamnă, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” îşi trăieşte zilele aniversare. Un secol întreg de istorie românească, cu zbuciumul şi triumfurile ei, şi aproape un secol de învăţământ românesc în Transilvania sunt comprimate în palimpsestul zidurilor sale de pe strada Kogălniceanu, de la numărul 9. În apropiere, clădirea Universităţii „Babeş-Bolyai”, Grupul statuar al Şcolii Ardelene – vis în piatră al lui Romul Ladea –, Arhivele Naţionale şi Biblioteca Academiei îi ţin tovărăşie şi dialoghează cu el în limbajul de piatră al zidurilor vechi.

Înfiinţată în anul 1919, la 10 septembrie, în cadrul imensului efort de reorganizare a învăţământului românesc de toate gradele din România Mare, Şcoala Civilă Mixtă (de băieţi şi fete) – după cum se numea pe atunci – instituţie cu predare în limba română, este temelia actualului Colegiu Naţional „Emil Racoviţă”. „Liceul de aplicaţie al Seminarului Pedagogic Universitar” din 1922, „Liceul de băieţi numărul 3”, după reforma din 1948, „Şcoala medie Emil Racoviţă”, din 1958, „Liceul industrial Emil Racoviţă”, după 1982 – sunt tot atâtea denumiri şi veşminte îmbrăcate de-a lungul vremii de prestigioasa instituţie de învăţământ. Devenită în 2000 „Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, şcoala românească de pe strada Kogălniceanu a insistat în a se afirma drept continuatoarea prestigioasei instituţii ctitorite în Cluj la un an de la Unirea din 1918. Faima ei, clădită tenace de-a lungul anilor de generaţii de dascăli luminaţi şi de absolvenţi iluştri, îi este înscrisă pe seculara carte de vizită. Zilele acestea, Colegiul „Emil Racoviţă” îşi sărbătoreşte aniversarea şi, odată cu ea, patronul spiritual: savantul speolog care abandona strălucita catedră de la Sorbona pentru a pune umărul la înfiinţarea „Daciei Superioare”, prima universitate românească din Transilvania unită cu ţara.

Îmbrăcate în hainele contemporane ale „Şcolii altfel”, Zilele CNER din 14-19 noiembrie se doresc o „strigare a catalogului” adresată foştilor absolvenţi şi actualilor elevi. Manifestările desfăşurate pe parcursul întregii săptămâni aniversare cuprind sesiuni de comunicări ştiinţifice, concursuri, vizite, mese rotunde.

Săptămâna s-a deschis cu prelegerea conf. dr. Mihaela Ursa, Amor şi domesticire. Cum citim Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare; marţi a fost programat tradiţionalul concurs Viaţa şi activitatea savantului Emil Racoviţă, adevărat „botez” pentru bobocii claselor a IX-a. Miercuri, scriitorii clujeni Horia Bădescu, Constantin Cubleşan, Ioan-Pavel Azap, Hanna Bota, Ion Pop au citit în cadrul unei Lecturi publice, o activitate organizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România. Joia este destinată Balului bobocilor, organizat de elevii claselor a X-a pentru colegii lor mai mici, dar şi unei serii dedicate Figurilor de dascăli din literatură, organizate de elevii de gimnaziu. Ziua porţilor deschise este vineri, 18 noiembrie, zi care se va încheia cu o serbare în Sala de festivităţi a liceului, unde va avea loc şi premierea elevilor câştigători la Sesiunea de comunicări ştiinţifice. Sâmbătă, ultima zi a acestor manifestări, la Simpozionul aniversar destinat legăturii între generaţii, sunt rechemaţi la şcoală absolvenţii de ieri – părinţii de azi ai elevilor din „Racoviţă”. În zvoană de glasuri de copii, în paşi melancolici şi solemni de adulţi, profesori şi părinţi, săptămâna va cuprinde şi alte, multe, activităţi şi evenimente: expoziţia aniversară Din arhiva şcolii, concurs de Sudoku, Vânătoare de comori, activităţi de orientare şcolară şi profesională, întâlniri ale actualei generaţii cu foşti absolvenţi, vizite la BCU, la Colecţiile speciale sau la Facultăţile clujene.

Astfel, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” se sărbătoreşte la aniversară, pregătindu-se să întâmpine, peste doi ani, în 2019, o sută de ani de învăţământ românesc transilvănean. Pentru cei ce doresc să ştie, anul 1919, anul de întemeiere a şcolii, coincide cu cel în care se emitea decretul de constituire a Teatrului Naţional din Cluj şi se hotăra înfiinţarea Universităţii Româneşti din oraş. Imensul efortul de ctitorire, prin învăţământ şi cultură, a unei noi patrii – cea rezultată din Unirea de la 1 decembrie 1918 – a fost făcut, cu înfrigurat entuziasm, de mari nume ale istoriei culturii noastre: Sextil Puşcariu, Vasile Pârvan, Victor Babeş, Emil Racoviţă, Dumitru Pompeiu, Zaharia Bârsan, Tiberiu Brediceanu, Gheorghe Ţiţeica, Gheorghe Marinescu, Petru Poni şi mulţi, mulţi alţii. Cu pioşenie şi recunoştinţă privim din prezent spre trecutul cu care ne legitimăm…

CRONICAR RACOVIŢIST