CNE: Subfinanțarea duce tot mai des la abandonul școlar

Reducerea abandonului școlar nu se poate realiza fără o finanțare adecvată a învățământului preuniversitar, atenționează Consiliul Național al Elevilor în documentul de 33 de pagini, intitulat „Ce vor elevii și (nu) oferă legea?”, prin care analizează în detaliu conținutul proiectului Legii învățământului preuniversitar.

„Dacă este un subiect care a marcat dezbaterea publică din domeniul educației în ultimii ani, acela este, cu certitudine, finanțarea inadecvată, care cauzează enorm de multe probleme, cu consecințe grave asupra calității actului educațional. De la imposibilitatea elevilor din mediile dezavantajate de a ajunge la cursuri, până la lipsa infrastructurii și a materialelor didactice necesare, subfinanțarea duce tot mai des la abandonul școlar. Singurul mod prin care acesta poate fi prevenit este prin asigurarea unui învățământ cu adevărat gratuit, în conformitate cu prevederile constituționale. Deși Legea educației naționale prevede încă de 11 ani alocarea anuală a cel puțin 6% din produsul intern brut pentru sectorul de educație, toate Guvernele au prorograt prevederea din 2011 și până acum” – arată CNE, atenționând, totodată, că România se află „la coada clasamentului Uniunii Europene în privința alocărilor bugetare pentru educație”, media europeană fiind 4,7% din PIB, „în timp ce Guvernul României a alocat, în acest an, 2,24% din PIB”.

Reprezentanții elevilor salută propunerea Ministerului Educației din noul proiect de lege, privind renunțarea la raportarea la PIB și raportarea la bugetul național consolidat, pragul propus fiind 15%, însă își exprimă reticența cu privire la asumarea acestei prevederi de către decidenți. „În cazul în care sectorul educațional nu va primi încă din anul 2023 mai multe resurse financiare, nici una din reforme nu va putea fi implementată cu succes. Este ușor de înțeles că dacă ne dorim reforme de substanță, Guvernul României trebuie să își asume o creștere treptată a alocărilor bugetare, astfel încât, la data intrării în vigoare a legii, implicit anul școlar 2023-2024, sectorul de educație să primească exact atâția bani cât se propun în textul legislativ, iar orice prorograre a termenului ar însemna o sabotare a învățământului românesc, aflat deja într-un punct critic” – consideră CNE.

Reprezentanții elevilor atrag atenția că „sunt imperioase investițiile în consolidarea structurală a unităților de învățământ, pentru a garanta siguranța și sănătatea educabililor și a personalului școlilor”, dar că infrastructura școlară „nu presupune doar patrimoniul construit al unităților de învățământ”, ci și resurse educaționale precum „laboratoare moderne care să integreze elemente de inteligență artificială și biblioteci școlare care să dispună de un fond de carte calitativ, reînnoit constant, care să răspundă cu adevărat nevoilor de învățare ale elevilor”.

Pentru a asigura o finanțare adecvată a sistemului de învățământ, Consiliul Național al Elevilor propune: asumarea, de către Guvern, a unui calendar de creștere treptată a alocărilor bugetare pentru sectorul de educație; explicitarea criteriilor pentru acordarea finanțării suplimentare pentru unitățile de învățământ și stabilirea unor criterii de finanțare diferențiată pentru unitățile de învățământ din mediile defavorizate, precum rata angajării pe teritoriul UAT-ului din care face parte unitatea de învățământ și venitul mediu/ cap de locuitor, pentru a determina nevoile reale ale comunității școlare și, implicit, ale elevilor din respectivele comunități.

Totodată, CNE propune consolidarea capacității Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFÎP), pentru a realiza o analiză riguroasă a nevoilor de finanțare ale unităților de învățământ, pentru a putea stabili în mod real costul standard per elev, care să fie ulterior transmis către Ministerul Finanțelor. În acest fel – spun reprezentanții elevilor -, „vom atinge un buget care răspunde în mod concret nevoilor sistemului, și nu unul dictat de Ministerul Finanțelor”.

O altă propunere vizează modificarea formulei de calcul a costului standard per preșcolar/ elev, adecvarea coeficienților de corecție existenți la nevoile de finanțare și includerea altor coeficienți de corecție, care să țină cont de situația socio-economică a familiei, gradul de risc în care se află elevul etc., ceea ce ar contribui la diminuarea diferențelor și la consolidarea echității în educație.

M. TRIPON