CNE: Educația rămâne la sapă de lemn

Consiliul Național al Elevilor (CNE) condamnă „cu fermitate” modul în care Guvernul României își propune să sprijine dezvoltarea sistemului de educație și solicită revizuirea documentului de prognoză și a politicilor bugetare, astfel încât procentul alocat din PIB să crească până cel puțin la 4,7%, ridicându-ne astfel la media Uniunii Europene.

„În data de 4 mai 2022, Guvernul României a avizat memorandumul pentru aprobarea Programului de Convergență 2022-2025, ce urmează să fie transmis Comisiei Europene. Conform acestui document, inițiat de Ministerul Finanțelor, Guvernul prevede cheltuieli cu educația de doar 2,3% – 2,4% din produsul intern brut al României. Amintim că în acest an sectorului de educație i-a fost alocat doar 2,28% din PIB, cea mai mică alocare din ultimii ani, deși încă din anul 2007 a fost semnat un Pact Național pentru Educație, care includea un punct referitor la alocarea, de la bugetul de stat, a 6% din PIB pentru acest sector, iar Legea Educației Naționale nr. 1/2011 impune alocarea procentului amintit anterior de mai bine de 10 ani” – arată CNE.

Reprezentanții elevilor acuză guvernanții că, în pofida faptului că finanțarea educației este, de foarte multă vreme, un subiect intens dezbătut în societatea românească, „nu au reușit să înțeleagă cât de necesar este să schimbăm modul în care statul român se raportează la educație din punct de vedere al alocărilor bugetare”. „Subfinanțarea cronică a învățământului din România are efecte devastatoare asupra calității actului educațional, care sunt resimțite din ce în ce mai tare de către elevi și profesori. De la infrastructura precară, lipsa unor investiții sustenabile, propagarea unor fenomene precum «fondul clasei» sau «fondul școlii» și până la limitarea capacității școlilor de a investi în formarea continuă a cadrelor didactice, toți acești factori vor pune din ce în ce mai multe piedici în implementarea unor reforme de substanță” – arată CNE.

Președintele Consiliului Național al Elevilor, Robert Avram, subliniază, la rândul său, că de la subfinanțare pleacă cele mai multe probleme ale sistemului de învățământ (conștientizate, „cel puțin în teorie”, inclusiv de autoritățile centrale), și, cu toate că ne dorim să ajungem în rând cu celelalte state europene în care calitatea actului educațional se ridică la standard înalte, „tot ceea ce face Programul de Convergență este să îndepărteze România de Uniunea Europeană, din punct de vedere al interesului pe care îl acordă finanțării educației”.

M. TRIPON