Clujul turistic e pe doi în țară la secțiunea premium

Industria hotelieră din România a continuat să crească în 2025, însă dinamica pieței arată tot mai clar consolidarea centrelor regionale, iar Cluj-Napoca se afirmă drept unul dintre principalii poli ai ospitalității premium din afara Capitalei.
Cifra de afaceri a sectorului hotelier românesc a avansat cu 16% față de 2024, ajungând la 2,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor Crosspoint, chiar dacă numărul total al turiștilor a scăzut cu 2%, până la 14,3 milioane. În același timp, gradul mediu de ocupare la nivel național s-a redus de la 30,4% la 28,8%, semn că majorarea veniturilor a fost susținută în principal de tarife mai mari și de orientarea către segmente cu valoare adăugată superioară.

În acest context, hotelurile de 4 și 5 stele au devenit motorul industriei, generând aproape jumătate din veniturile totale, deși reprezintă doar o cincime din capacitatea de cazare. Tariful mediu zilnic (ADR) în acest segment a crescut cu 8,5%, la 94,68 euro, iar venitul mediu pe cameră disponibilă (RevPAR) a urcat cu 12,2%, la 61,33 euro.
Deși Bucureștiul își păstrează statutul de cea mai mare piață hotelieră upscale, cu venituri de 347,7 milioane de euro și un grad de ocupare de 72,6%, adevărata schimbare vine din teritoriu: piețele regionale au depășit individual Capitala, cu venituri cumulate de 457,4 milioane de euro.

În această reconfigurare, Cluj-Napoca se poziționează drept lider regional și cea mai puternică piață hotelieră premium din afara Bucureștiului, cu venituri de 45,3 milioane de euro pe segmentul de 4 și 5 stele, devansând semnificativ alte orașe mari, inclusiv Timișoara, care a raportat 25 de milioane de euro. Performanța Clujului confirmă statutul orașului ca hub economic, universitar și de evenimente, capabil să atragă atât turism de business, cât și vizitatori internaționali, într-un context în care cererea se mută treptat dinspre Capitală spre centre urbane regionale bine dezvoltate.

Creșterea numărului de turiști străini cu 7%, până la aproape trei milioane, a susținut parțial piața, compensând scăderea turismului intern, afectat de reducerea voucherelor de vacanță și de presiunile asupra consumului. Pentru Cluj, această tendință poate reprezenta o oportunitate strategică, având în vedere conectivitatea aeriană bună și profilul său internațional tot mai pronunțat.

Totuși, industria rămâne sub presiune din cauza majorării TVA pentru restaurante la 21%, a creșterii salariului minim, a accizelor și a inflației medii de 6,8%, iar perspectivele pentru 2026 sunt influențate suplimentar de volatilitatea costurilor energetice și de riscurile geopolitice externe.

Pe fond investițional, piața hotelieră din România a depășit 60 de milioane de euro în tranzacții, cu 25% peste nivelul din 2024, însă volumul rămâne modest comparativ regional.