Clujul şi-a bătut joc de fondurile europene

În timp ce numeroase entităţi administrative din România au încercat să valorifice din plin resursele financiare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2007-2015, judeţul Cluj a eşuat la acest capitol. Marile proiecte ale Consiliului Judeţean Cluj, derulate cu fonduri europene, sînt blocate şi sînt şanse foarte mici ca sumele alocate pentru aceste proiecte să fie utilizate pînă la sfîrşitul anului 2015 cînd se încheie acest ciclu finaciar. Mai mult, pentru un proiect extrem de important-Tetarom IV- aleşii judeţeni au decis recent să renunţe la contractul de finanţare europeană de 14.335.016,22 lei deoarece investiţia nu mai poate fi finalizată în 2015.

Capacitatea administrativă slabă, deficienţele în procesul de achiziţii publice, interesele personale şi de grup din ultimii ani de la Consiliul Judeţean Cluj au făcut ca marile proiecte ale judeţului, ce au beneficiat de finanţare europeană şi care puteau genera o oarecare dezvoltare economică şi îmbunătăţi calitatea vieţii clujenilor, să fie periclitate. Astfel, proiectul de modernizare a drumului Răchiţele – IC Ponor şi cel de amenajare a Centrului Integrat de Management al Deşeurilor(CIMD), proiectul de transport intermodal de la Aeroport şi Parcul industrial Tetarom IV au pus Clujul pe harta neagră a investiţiilor cu fonduri europene din România.

De proiectul ‘’Răchiţele – IC Ponor’’ s-a ales praful
Contractul de execuţie a lucrărilor avînd ca obiect „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – IcPonor”, cu asocierea formată din firma fostului consilier local PDL din Turda, Gabriel Silaghi, S.C. MBS GROUP S.R.L., în calitate de asociat-lider de asociere, şi S.C. ALFA ROM S.R.L şi NEMZETKÖZI BETONUT Kft, în calitate de parteneri asociaţi, a fost semnat în data de 01.07.2009 şi urma să fie finalizat în termen de 18 luni de la semnarea contractului.
Resursele necesare lucrărilor au fost asigurate de Fondul European de Dezvoltare Regională (86,5%), bugetul naţional (11,5%) şi contribuţia Consiliului Judeţean Cluj (2%), suma totală fiind de 59.678.410 lei. Din cei 22 de kilometri de drum care trebuiau modernizaţi, MBS a reuşit să asfalteze doar 600 de metri. În 2013, MBS a notificat Consiliul Judeţean cu privire la rezilierea contractului din culpa exclusivă a beneficiarului şi a solicitat restituirea garanţiei de bună execuţie, în cuantum de 3.293.909,76 lei, şi achitarea celorlalte sume.
Consiliul judeţean nu a fost de acord cu solicitarea făcută, iar MBS a apelat la instanţă. De atunci procesele s-au ţinut lanţ, iar CJ Cluj a încercat să găsească soluţii pentru a debloca proiectul, ca să nu piardă finanţarea UE.
În luna ianuarie a acestui an, conducerea CJ Cluj a anunţat că au fost demarate procedurile pentru organizarea unei noi licitaţii pentru finalizarea drumului Răchiţele-Ic Ponor. În acest sens, a fost transmisă pentru validare, către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), documentaţia de atribuire a contractului care vizează proiectarea şi execuţia restului de lucrări la obiectivul „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor”. Totodată, în luna martie, preşedintele CJ Cluj, Vakar Istvan, a dispus constituirea Comisiei de evaluare a ofertelor, în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică pentru restul de lucrări în vederea modernizării drumului Răchiţele-Ic Ponor.
Contractul ar trebui executat în două etape şi va implica execuţia lucrărilor de drumuri, a lucrărilor de scurgere a apelor şi consolidări cu anrocamente, lucrări de consolidare cu gabioane, lucrări de consolidare cu ziduri de sprijin, lucrări de execuţie şi de reparaţie a podeţelor, lucrări de amenajare a terenului şi lucrări de semnalizare, confecţionarea şi montarea de plăci de informare şi publicitate etc.
Din păcate, pînă acum nimeni nu a mai anunţat dacă s-a făcut licitaţia şi dacă există vreun cîştigător.

CIMD – piatra de moară de la gîtul CJ Cluj
O altă piatră de moară de la gîtul CJ Cluj este Centrul Integrat de Management al Deşeurilor. Proiectul de construire a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu, de lîngă Cluj-Napoca, care trebuia să preia toate deşeurile din judeţ, a fost demarat în 2012, avînd termen de finalizare în octombrie 2014.
Contractul a fost atribuit prin licitaţie asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanţat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În acelaşi an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timişoara, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger. La sfîrşitul anului trecut, CJ Cluj a reziliat contractul, invocînd executarea unor lucrări neconforme. În decembrie 2014, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, a emis un ordin prin care s-a prelungit durata de implementare a proiectului “Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj”, pînă la data de 31 decembrie 2015. “Motivele care stau la baza prelungirii perioadei de implementare şi, implicit, actualizarea graficului de achiziţii şi a graficului de implementare a proiectului presupun necesitatea prelungirii unor contracte de lucrări/furnizare încheiate în vederea realizării proiectului”, arătau repezentanţii CJ Cluj, care în luna ianuarie a.c., au depus şi o plîngere penală împotriva firmelor care execută lucrările la centru. La ora actuală, reprezentanţii CJ Cluj încearcă să salveze ce se mai poate din proiect, urmînd să facă o nouă licitaţie pentru restul de lucrări. Vicepreşedintele Consiliului judeţean Cluj, Ioan Oleleu a declarat pentru Făclia că, în cazul Centrului Intregrat de Management al Deşeurilor, s-au finalizat deja documentaţiile pentru organizarea unei licitaţii, urmînd ca, în scurt timp, să fie demarată procedura de achiziţie. Potrivit lui Oleleu, în cazul CIMD s-a mai reuşit să se defazeze proiectul, ceea ce însemană că o parte din lucrări vor fi făcute cu fonduri europene din următorul exerciţiu financiar european.

Judeţul fără loc de depozitare a deşeurilor menajere
Între timp, din cauză că Centrul Integrat de Management al Deşeurilor nu s-a finalizat, autorităţile judeţene caută soluţii disperate pentru a rezolva problema depozitării deşeurilor menajere din zona Pata Rît. În prezent operatorii clujenii depozitează deşeurile menajere pe o rampă amenajată temporar. Cum aceasta permite depozitarea a numai 47 de mii de tone de deşeuri menajere, e posibil ca din iunie gradul de depozitare să fie realizat în proporţie de 100 la sută, iar deşeurile ridicate de la clujeni să nu mai poată fi depozitate aici. Săptămîna trecută, consilierii judeţeni au apelat la o soluţie provizorie în cazul depozitării deşeurilor. Aceştia şi-au dat acordul ca RAADPPJ Cluj să amenajeze o rampă temporară de depozitare a deşeurilor menajere pe o parte din terenul pe care se construieşte Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor.

Intermodalul s-a pierdut în orgolii
Un alt proiect ce putea beneficia de sume considerabile de la Uniunea Europană, dar care a fost pierdut de CJ Cluj, a fost cel care viza realizarea sistemului intermodal de la Aeroportul Internaţional ‘’Avram Iancu’’. Acesta consta în construirea unui terminal CARGO la aeroport, un pasaj pentru pasageri între staţie CFR pasageri şi aeroport, o legătură între Terminal CARGO CFR şi Terminal CARGO Aeroport, sistematizarea circulaţiei auto în interiorul aeroportului, un Terminal CARGO CFR şi un parc fotovoltaic. Investiţia privind sistemul de transport intermodal se ridica la 76 de milioane de euro, din care 60 de milioane erau finanţare europeană. Proiectul avea nevoie de susţinerea Consiliului Judeţean Cluj, însă, din cauză că acest for nu s-a implicat suficient în întocmirea documentaţiei pentru obţinerea finanţării, proiectul a fost ratat.

Alţi 14.335.016,22 lei din fonduri UE refuzaţi de CJ Cluj
Pe harta neagră a proiectelor cu fonduri europene de la CJ Cluj se înscrie şi proiectul pentru realizarea Parcului industrial Tetarom IV. Lucrările pentru realizarea acestui obiectiv deosebit de important pentru judeţul Cluj au fost demarate anul trecut, în luna mai, şi trebuiau finalizate în 20 de luni.
Parcul Industrial TETAROM IV a fost gîndit să furnizeze servicii suport combinate, inovative, de calitate, cu valoare adăugată, la preţuri competitive, pentru satisfacerea deplină a clienţilor.
Infrastructura de bază necesară funcţionării „Parcului Industrial Tetarom IV” presupunea realizarea următoarelor lucrări: amenajări exterioare – platforme şi drumuri, reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, reţele de alimentare cu gaz, reţele electrice, cuprinzînd staţia de transformare de la 110 kV la 20 kV şi racord electric de 20 kV, hala IMM, clădire de birouri.
Bugetul total al proiectului, conform contractului de finanţare, s-a ridicat la 54.912.262,00 lei, din care 34.963.454,20 lei o reprezintă finanţare eligibilă, din care 14.335.016,22 lei finanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (41,00%) şi 3.146.710,88 lei finanţare nerambursabilă din bugetul naţional (9%). Consiliul Judeţean Cluj trebuia să contribuie la acest proiect cu suma de 17.481.727,10 lei (50%).
Săptămîna trecută, aleşii judeţeni au decis să renunţe la contractul de finanţare europeană de 14.335.016,22 lei pentru parcul industrial Tetarom IV, deoarece investiţia nu mai poate fi finalizată în 2015, cînd se încheie exerciţiul financiar european 2007-2015.

Nici Primăria Cluj-Napoca nu se poate lăuda cu performanţe la capitolul fonduri europene
Dacă forul judeţean a întîmpinat greutăţi serioase în implementarea proiectelor europene, iar pe unele le-a ratat, nici Primăria Cluj-Napoca nu stă mai bine la capitolul fonduri europene. O analiză realizată de Incubatorul de politici urbane ‘’Proiect Cluj’’ în domeniul absorbţiei fondurilor europene arată că municipiul Cluj-Napoca a valorificat extrem de puţin aceste oportunităţi de dezvoltare. În schimb, în document se arată că oraşe ca Alba-Iulia şi Oradea stau mult mai bine la acest capitol şi că au ştiut să profite din plin de banii europeni, deşi nu au avut statutul de pol de creştere regional, aşa cum l-a avut Cluj-Napoca. De asemenea, analiza mai dezvăluie faptul că administraţia clujeană a fost depăşită la acest capitol şi de Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’, care a contractat proiecte în valoare totală de 975 mil RON, cu peste 50% mai mult faţă de Primăria Cluj-Napoca, în condiţiile unui buget anual mult mai mic faţă de cel al municipalităţii clujene.
Analiza mai relevă că, în cadrul grupului de oraşe desemnate ca poli de creştere, municipiul Cluj-Napoca este depăşit de centre regionale mult mai mici, lipsite de influenţa politică, competenţele şi resursele locale ale Clujului. Astfel, municipiul Iaşi, care are o populaţie de doar 290 de mii de locuitori, a atras 595,6 milioane lei, iar municipiul Craiova, unde locuiesc 270 de mii de persoane, a contractat proiecte de 615,76 milioane lei.
Acelaşi document mai arată că municipiul Cluj-Napoca este depăşit la capitolul fonduri europene atrase şi de alte centre urbane din Transilvania, de dimensiune mult mai mică şi cu resurse locale şi capacitate de influenţă foarte slabă.
C. PURIŞ