Clujul s-a îmbogățit cu peste 340 de unități de cazare

La începutul lunii septembrie, capacitatea de cazare turistică a crescut cu 0,4% la numărul locurilor de cazare şi cu 2,5% la total structuri de cazare turistică, comparativ cu perioada similară din anul anterior, Clujul situîndu-se pe locul 6 în țară la creșterea numărului de structuri de primire turistică.

Conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,8% din total hoteluri), 4 stele (23,7%) şi 2 stele (18,4%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 34 (cu 4 mai puţine decât la 31 iulie 2019). Din numărul total de locuri în hoteluri, 45,6% au fost în hotelurile cu 3 stele, 28,4% au fost în hoteluri cu 4 stele, 20,5% în hotelurile cu 2 stele, 4% în hotelurile cu 5 stele, 1,4% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.
La 31 iulie erau neclasificate pe stele 104 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 107 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (43,3% din total în anul 2020). Din cele 1.599 hoteluri în stare de funcţionare, 2 hoteluri, cu un total de 158 locuri, nu erau clasificate pe stele.

Cele mai multe noi locuri de cazare sunt pe Litoral

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,5% au fost în staţiunile din zona montană, 18,4% în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 8,9% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,2% în staţiunile balneare, 3,2% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea) iar 34,8% au fost în alte localităţi şi trasee turistice.
Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (902 structuri de cazare), Constanţa (850), Suceava (496), Harghita (408,) Mureş (363), Cluj (344) şi Sibiu (318).
Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,6%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,9%, judeţul Braşov 8%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,1%, judeţul Bihor cu 4%, judeţul Cluj şi Suceava (fiecare cu câte 3,6%), judeţul Vâlcea cu 3,2%, judeţul Mureş cu 3,1% şi judeţul Prahova cu 3% etc.
Din totalul de 163.200 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente (exclusiv camerele din căsuţe), 98.400 (60,3%) erau în hoteluri. În pensiunile agroturistice, numărul de camere a crescut cu 1.488 unități, în vilele turistice cu 212, dar a scăzut cu 1.290 în hoteluri.

Hotelurile dețin cele mai multe locuri de cazare

Numărul locurilor de cazare turistică existente a fost de 358.100. Cele mai multe locuri, 197.600, erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 52.400 locuri, pensiunile turistice cu 35.300 locuri, vilele turistice cu 17.100 locuri, hosteluri cu 13.800 locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,7% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 57,4% din camere erau fără baie sau duş.
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 90.100 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 85.200 erau în „staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 74.700 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 63.900 în „staţiuni din zona montană”, 36.600 în „staţiuni balneare” şi 7.600 în zona „Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”.